Poezie
un soi de catastrofă
1 min lectură·
Mediu
și iluziile îmbătrânesc
instinctul haitei este un imens receptacul
având aerul provincial al preferaților docți
ce dau buzna în oglinda creației
am preferat să strig: "cine poate sta vertical
în sfera substanței umane? cine va răspunde prezent
la banalul nume de Om?"
lumea nu e pregătită să dea buzna
pe marginea prăpastiei
să se hrănească din propriile sale resurse umane
nu mai poate vorbi despre inocența trupului viu
călător, policele versului răsunător
bovarismul răsturnat peste noeme și ambre
am rămas așteptând în dormitor...
întinde-ți mâna atent și ușor
am să-ți cuprind chipul cu părul zurliu
înaintea ultimei zi...
sper să te vindec - A.M.
001.397
0
