Poezie
soarele cât o ștampilă
jurnal apocrif
1 min lectură·
Mediu
nu știu ce se gândește despre mine
dar port o inimă prea mare în spate
oricum din întuneric văd mai bine
oricum – nu în totalitate
despre asta nu despre asta nu
despre asta numai printre rânduri
văd eu vede el sau vezi tu?
cineva-mi bate ferestrele-n scânduri
despre nimic sau despre NIMIC?
despre ceea ce e? sau despre ceea ce nu e?
poți singur? sau să te ridic?
sau tu îi dai la mână cuie?
de două ori de trei ori nu contează
mai așteptăm nu fac nimic și ce?
stau cu memoria trează
de mii de ori de mii de ori de
la roata norocului și la pătratul lui
la dreptunghiul și trapezul morții
la scândura fără de cui
la râsu-n care-am plâns cu toții
013.410
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihai Leoveanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 127
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihai Leoveanu. “soarele cât o ștampilă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-leoveanu/poezie/217430/soarele-cat-o-stampilaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ABABAdina Batîr✓universul în univers, măruntul în măreț, geometrie între spații rotunde.. întrebările pe care ni le punem se așază la marginile noastre de oameni, cât mai departe de durerosul fizic. și astfel nu se așteaptă răspunsurile. rămâne doar moartea. iar moartea ar trebui să se surpe fiindcă pereții ei nu susțin memoria.
0