Poezie
PIETA
jurnal apocrif 57
1 min lectură·
Mediu
atât de însetat apari
cine să-și închipuie
că ai privit cândva
îndelung astrele?
cine să-și închipuie
că lacrimile tale
iluminează straniu
până departe?
ei nu au curajul
nici într-o frescă
să te arate altfel
decât înveșmântat
frumos îți stă
cu fața ruptă
și genunchii zdreliți
în iubire statornică
dacă primii veniți te-ar răstigni
toți ar crede
că ai sfârșit în chinuri
că ești un martir
022.958
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihai Leoveanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 65
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihai Leoveanu. “PIETA.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-leoveanu/poezie/166831/pietaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ELerata: se moare-trăiește (deja nici literele toate nu mai vor să vină când e să scriu cuvântul moarte)
0
cu fața ruptă
și genunchii zdreliți
în iubire statornică\"
poate de aceea nu mai iubesc lacrimile, poate de aceea Dumnezeu își poartă mâinile deasupra creștetelor noastre, fără pietate nu putem umbla niic măcar desculți de umbre. Poate de aceea în poezie se moae-trăiește ca nicăieri altundeva. Poate de aceea mi-e atât de greu să vorbesc. Pe cât de simplu mi-e scrisul.
Ela