Poezie
cămașa lui Lazăr
1 min lectură·
Mediu
dacă tot cântă oul în pasăre împrumută-mi cămașa ta Lazăre
pentru că nu vreau să cânt mereu și alții să zboare în locul meu
în zadar am cântat și m-am tot născut pasăre din pasăre prin oul cel mut
văd că nu ascultă nici una din faune concertul meu pentru pian și scaune
nu am putut și nici nu pot să vin pe lume cu mamă cu tot
dar dacă tot cântă oul în pasăre împrumută-mi cămașa ta Lazăre
022.445
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihai Leoveanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 79
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 6
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihai Leoveanu. “cămașa lui Lazăr.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-leoveanu/poezie/121067/camasa-lui-lazarComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
BR
Distincție acordată
Descopăr, nu pentru prima oară, la dumneata un mod caracteristic ieșean de a vedea abstracțiunile și emoțiile. Singurătatea calmă a emoțiilor (oul simbol al începutului si sfârșitului, al increatului etc.) nu duce decât spre (sau presimte) tristețea abstractă, unde cămașa lui Lazăr trebuie îmbrăcată pentru ca lucrurile sa reapară în ordinea și spiritul lor, printr-o resurecție sacră sau inițiatică (mereu ou, mereu pe cale de a fi născut), o angoasă modernă care face ca increatul să cânte. O obsesie a sfârșitului și începutului fără băi de metafore și natură, o imanență a surpărilor din adâncuri, din interior care duce spre o altă ordine a ființei, ca în cărțile sacre pline de astfel de alăturări și simboluri.
Tema denaturării sacrului este explicată prin aceasta dialectică, parabola lirică trebuie să sugereze, nu să lămurească.
Tema denaturării sacrului este explicată prin aceasta dialectică, parabola lirică trebuie să sugereze, nu să lămurească.
0
foarte frumoase pasari din pasarile acestea ale tale in care canta oul.
ma scol si merg prin urmare.