Poezie
Emoție de octombrie
1 min lectură·
Mediu
Slobozește-mi amintirea
cu suflet de lut.
Respiră-mi alături
aerul plin de
castane coapte și
poeme târzii.
Dacă trebuie să pleci
îngroapă-mă în albul lunii
unde am învățat tăcerea
unui început de octombrie
în pasul fără nume.
Apusul mă doare.
În sângele negru
doliul mă strânge
de poala cămășii.
Tu agățându-ți nuanțele
de mîinile mele,
îmi risipești prin piele
cuvinte neclare.
Se diluează-n suflarea
îndoită și rece
Viața e-o armă
cu două tăișuri...
Tu pleci iei lumina
petalei de roze
eu înghit întunericul
nopții de ceară
unde plouă mereu
sacadat și tăios
în rime fugare.
022.710
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihaela Roxana Boboc
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihaela Roxana Boboc. “Emoție de octombrie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihaela-roxana-boboc/poezie/13911035/emotie-de-octombrieComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MBEugen, mulțumiri, cuvintele tale au ajuns la inima mea.
0
Apusul mă doare.
În sângele negru
doliul mă strânge
de poala cămășii.
Tu agățându-ți nuanțele
de mîinile mele,
îmi risipești prin piele
cuvinte neclare.
Cuvintele tale sunt clare.
Cu bucurie, V. S.