Marionete
Ai înțeles până la urmă că suntem toți marionete pe scena-ngustă unde viața își joacă marile secrete? Deci nu înseamnă că ești liber când sforile nu sunt întinse, când spectatorii nu-s
Am să te iubesc...
Am să te iubesc... cu fiecare răsărit, cu fiecare floare înflorită cu fiecare pasăre în zbor, până ce adâncul mărilor, inima pământului și creștetul cerului îmi vor transforma
Moș Nicolae
Cuminte-ntregul an de-a fost să fii și ai făcut mai multe fapte bune, la geam sau ușă un ciorăpel sau o ghetuță pune și recompense-n ele vei primi. Chiar de grăbit este cum nu se poate
De Paște
Zi sfântă este ziua-n care ne adunăm cu mic cu mare, ouă lucioase să vopsim și pe Iisus să-L amintim. Bunicii spun că-n astă zi, pentru cei mai cuminți copii, un iepuraș daruri aduce să facă
Vine primăvara!
Berze, ghiocei, albine se grăbesc, cu mic cu mare, să pornească la plimbare și s-anunțe cu-ncântare: "Primăvara vine, vine!" Doar ariciul, deranjat și de-așa zarvă trezit, ochișorii și-a
Săniuța
Săniuța mea e tristă, și nu știu cum s-o împac, chiar de-i iarnă, nu-i zăpadă! Ce-aș putea oare să fac? După soare și căldură, mai că vine primăvara! De s-arată ghioceii, ce mă fac cu
Sub crucea veacurilor seci
Sub crucea veacurilor seci, zac băi căzute-n beznă și tânguie pământul în dor de aur cald aceeași rugăciune a șteampurilor mute cu umbre neclintite ce sângele îmi ard. Bucata mea de pâine pe
Fulgușorul de nea și marțianul
Într-o iarnă oarecare, cu frig mare și ninsoare, s-a născut în curtea mea un mic fulgușor de nea. Fermecat peste măsură de a iernii aventură a zburat așa departe c-a ajuns taman pe
Omul de zăpadă și Moș Crăciun
A fost odată un om de zăpadă care locuia la un colț de stradă și atât de mult Crăciunul iubea încât la toți oamenii de zăpadă spunea că și-ar dori nespus un cadou care să ajungă la el măcar până
Jucăușa
N-are gust, miros, culoare și nici formă zici că n-are! Jucăușă cum e apa trece cât ai zice pește dintr-o stare-n altă stare zisă stare de-agregare. Când o bei, ea e lichidă dar, de schimbi
La școală
Prima zi de școală Mâine va începe școala, clopoțelul va suna și cu ghiozdanu'-n spate în clase vom alerga! Ne vom întâlni colegii, de cărți ne vom bucura, iar învățătoarea dragă pe toți
amurg
se scaldă soarele în mare… amurg încins cu pești de foc mi se așterne la picioare vestind al zeilor soroc de închinare șuvoaie varsă păcura uitării… se-neacă cerul singur, fără
Micul bucătar
Astăzi, eu am hotărât că sunt îndeajuns de mare pe mama să o ajut, deci, voi face de mâncare! Cât poate de greu să fie să tai câteva legume? Ceapă, roșii, o gulie... toate-n oală le voi
Berzele
Iată, vine primăvara să ne-aducă veselie! Florile-și înalță fața, gâzele fac gălăgie și deasupra tuturor, în convoaie zburătoare, se întorc din drumul lor păsările călătoare, Cuiburi
Scrisoare pentru Moș Crăciun
În jurul meu toți se grăbesc să-i scrie Moșului, să-i deseneze să-i spună ce mult îl iubesc și cât mai mult să îl impresioneze. Să-i scriu și eu? Dacă nu știu să potrivesc cuvintele prea
Frunza
Auzind o frunză mică că atunci când toamna vine trebuie să părăsească curcubeu, surori și casă, tremurând pe ram de frică se porni lung să suspine pentru soarta ei de frunză, scurtă și cam
Trei caiete
Trei caiete Dând să iasă-n parc la joacă, Daniel s-a pomenit că din ghiozdan, deodată, trei caiete i-au sărit: - Crezi că poți pleca așa, fără să te-ocupi de teme, să nu scrii, să nu
La școală
Azi, la școala din coteț, Cocoșel, profesor tare, îl ridică în picioare pe Ciuf-Mic, un pui isteț: -Ce-ai vrea să fii când crești mare? -Nu știu dacă e firesc să nu vreau ceva anume, aș
Lupul și capra cu trei iezi
Constatând că în cămară nu mai e pic de verdeață, cu coșarca în spinare, capra a pornit spre piață. Pe poteca din pădure a-ntâlnit iedul cel mare - Unde mergi mămucă dragă? – Ia, să vă aduc
A venit vacanța!
A venit vacanța, ce mai încântare! Pot să merg la munte, pot să merg la mare, Pot să plec cu trenul undeva departe Sau chiar cu racheta să mă plimb pe Marte. Nu va suna ceasul
Piticul care locuia într-o cutie poștală
A fost odată ca niciodată, căci așa începe orice poveste minunată, un pitic cu ochii ca de smoală ce locuia, ca să vedeți, într-o cutie poștală. Îndeletnicirea lui zilnică și firească era
Mielușelul cel isteț
Mielușelul cel isteț Alergând un fluturaș, mielușelul cel poznaș se trezi lângă pădure, printre tufele de mure. Tocmai pe când se gândea să revină-n turma sa, în față i-a răsărit un lup
Parteneri de hârjoneală
Într-o bună dimineață, Vesel și cam pus pe glume, A pornit hai-hui prin lume Soarele cel plin de viață. Întâlnind un nor în cale, Îl și invită la joacă, Gândind că are să-i placă Compania
De ziua ta
De ziua ta Mămica mea, să știi că eu, de ziua ta, doar pentru tine, am desenat un curcubeu cum am știu și eu mai bine. Am folosit un roșu cald, așa cum sunt buzele tale și-am pus și
Creionașul năzdrăvan
Creionașul năzdrăvan, a fugit din ghiozdan pentru că s-a supărat pe stiloul îngâmfat care, crezându-se star, i-a luat locul din penar. Ce să vezi, însă, la școală, rămas brusc fără
Necazul lui Florinel
Greierașul Florinel, partenerul meu de joacă, e cam trist și nu mai sare cât este ziua de mare! - S-a-ntâmplat ceva cu tine? oare nu te simți prea bine, îl întreb îngrijorată, de îndată ce îl
Furnicuța școlăriță
Mi-a ieșit în cale-odată o furnică pistruiată: - Te-aș ruga fetiță bună să-mi arăți cumva și mie cu creionul cum se scrie și-apoi cum se socotește bob cu bob, că toată vara voi lucra să-mi văd
Răzbunarea
Vara, când e cald afară dar doresc să ies din casă, mă-nsoțește la plimbare pălăria mea de soare cu care mă simt frumoasă. Însă azi, să vezi ce lucru pe stradă mi s-a-ntâmplat: din senin, cum
Vânătorul de talente
Domnișorul Iepurilă, e un renumit actor, așa cum, firește, știe toată lumea din pădure, dar mai mult decât atât, el e și câștigător al concursului de vară „Alergarea după mure”. De când a ajuns
Umbreluța
Plouă de vreo două zile! Nu-i nimic, pentru că-mi place să mă plimb cu umbreluța, când încolo, când încoace, și să strâng, ca-ntr-o copaie, picăturile de ploaie. Am să fac un lac,
Iepurașul supărat
- Azi, sunt tare supărat, nici un ou nu am pictat, zise iepurașul care, cât a fost ziua de mare și oricât s-a străduit, coșul nu și-a pregătit. - Cum să mă prezint acum și ce scuză să le
limitare
Limitele trebuie să îți cunoști, zic unii, dintre acei ce-aleargă ca nebunii, încorsetați de viață în tipare alese din matrici elementare. Alții susțin c-așa-i normalitatea, să studiezi până
ajutorul
Cea mai tare gospodină din curte, Doamna Găină, s-a trezit de dimineață cu multe probleme-n față: - Cotcodac, vai, cotcodac, nu mai știu ce să mă fac! Puișorii mi-au fugit, cocoșul a
Doctorița
Eu, când am să devin mare, vreau să mă fac doctoriță! Pentru-aceasta, am început pregătiri din grădiniță. Mi-am făcut un cabinet în balcon, să am lumină, pregătindu-mi pe pervaz trusa mea de
tablou de noiembrie
În rama plumburie cu arabescuri grele a norilor fățarnici și prea îndestulați, noiembrie întinde din funigei perdele și-ncepe a picta cu ochi înlăcrimați, gutui rubensiene cu licăriri
Inventatorul
-Bună, eu sunt Bogdănel, Un inventator model! Din hârtie colorată Avioane fac îndată, Iar piloții mei, se știe, Sunt soldați de jucărie. Din puțină plastilină, Fac pe loc, orice mașină, Și
Ceasul
Mama mi-a luat în dar Un ceas roșu, chinezesc, L-am ascuns în buzunar Până-nvăț cum să-l citesc. Cifrele acum le știu, Nu-i așa mare scofală! Am să-nvăț într-un târziu, Măcar până merg la
Iulia
Iulia, păpușa mea, S-a ascuns pe undeva Și oricât am căutat, Locul nu i l-am aflat! Am crezut că văd odată Pălăria dantelată La marginea unui pat, Dar vedeți… m-am înșelat! Baba-oarba
Musafira noastră
Lângă gardul din grădină S-a oprit o căprioară Și-a lipit de-un stâlp boticul Mâncare-ar fi vrut să ceară. Ochii mari cu lacrimi multe Îmi vorbeau fără cuvinte, M-am oprit să nu o
Cochetele
Are mama două fete Delicate și cochete, Noaptea poate să le prindă Învârtindu-se-n oglindă. Ziua-ntreagă ar purta Rochițe de catifea, Ciorăpei cu floricele Și pantofi noi, cu
Prietenie
-Pisicuțo, ce-ai făcut? Lăpticul mi l-ai băut, M-ai lăsat fără păpică, Cu un gol mare-n burtică! -Ce vorbești, cățel lățos, Trebuia să papi un os! Sau… aștepți să te poftesc La ospăț
Măgărușul meu
Măgărușul meu poznaș, A plecat către oraș, Cu urechile în vânt Și codița legănând. S-a cam săturat la țară, Să tot fugă și să sară După fluturi și albine Și-acum, să călătorească-i
Ursul păcălit din nou
Plânge ursul supărat Și de foame măcinat: -Mor, mor, mor și vai, vai, vai, În pădure nu-i mai trai, Murele mi le-am mâncat, Zmeurica s-a uscat, Pân-la iarnă ce mă fac Fără fructele ce-mi
Cumva...
Ne-a rătăcit unul de altul viața Și totuși, nu îți sunt străin! Din când în când vântul schimbării Mă răscolește c-un suspin Sedimentat în amintirea simțirilor ce ne-am promis Și-aș vrea atât de
Octombrie
Mi-a rupt octombrie cu degete de vânt pădurea și-a-ntins melancolia până-n poarta mea, parfumul strugurilor copți îmi arunca în față, apoi, cu ploaia-n degete, mă hărțuia. Scântei de crizanteme
