Mihaela Maxim

noi stam pe-aici si mai citim...cafeluta nu beau, da\' bolero cu pere si garoafe si voltaire gust din plin!
ce sa aduc eu?... cred ca o sa fac niste poze, din ce mai trag cu ochiul...
-sa-mi pastrezi si mie niste pastilute, \'e unii mari\' pe-aici care nu stie ce \'vorbeste\', desi cred ca ramane pe viata viitoare.
-martieni n-am vazut, da\' poate stateau deghizati in vre-un \'calcai mioritic\' (cam asa ca ionela grigore ar vorbi si ada milea pe care zici ca n-o stii) Canta ceva de genul (ada) \"Vrei sa fii mare/tadamtadam/in tara ta/bum/Atunci pleaca din ea/ Cat de departe vei putea /Numai asa vei progresa/Numai asa vei progresa/Numai asa vei progresa\"
si \"Cand din crasma ai iesit/Si-ntr-un sant ai nimeriit/Alba zapada s-a pornit sa cada/\"-colind, un fel de florile dalbe. Eu mai ascult cand \'ma joaca\' psihicul, si redevin acelasi puradel lipsit de griji. Mi-a placut si mie la nebunie cand am auzit-o. Insa am vazut ca nu place tuturor - ce place tuturor?
pai...cam asta e.
o sa vin sa mai tac,
si-o sa mai si sorb cate un pahar de vorba pe-aici, place compania...

imi place.parca toata poezia a fost scrisa pentru a asterne si aceste cuvinte. venit citit placut.

era rudă cu lupii lui Adrian Munteanu (Sonet 78)
{îmi cer scuze pentru completări, îmi aduc aminte sporadic câte ceva din ce scrisesem într-un singur mesaj, înainte de a-mi fugi internetul}
{în plus, în mesajul de mai sus, ufff, clopotele se refereau nu la poezia aceasta, ci la \'coșmarul iubirii\', eram pe-acolo citind, când mi-am dat seama că mi s-a blocat modemul și-am revenit aici sa raspund având în minte ambele idei de completare}

rămăsese în mine de la poezia cameliei petre, ochiul-brumă

nu \"și asta au toate mamele...\" ci
\"fiecare mamă îl are\",
așa suna expresia cand am văzut-o prima oară

Prin palmele tale
suflet cu jale
Se-ntoarce-n petale

Curgem din soare -
Aceleasi hotare
Sunt mainile tale

Nisipul galben incins
Desert necuprins
De miere atins

Dulceata tacerii
muzica verii
Urmeaza parerii

:) :)

da, Adi, cred ca maternitatea face ca fiecare femeie sa infloreasca unic. (maternitate e sa te bucuri ca ai cel mai frumos copil din lume, si asta au toate mamele...)

\'amestec\'

ce continuare?
te referi cumva la faptul ca e o traducere?
da click pe propozitie si ai varianta originala
daca e vorba de altceva ma scuz si astept glorios o specificare
mercic inca o data de citiri.
stai linistit, copilul este doar copilul,
nu ameste borcanasele, nici sertarele...etc
chipintaci.

de sub picioare… am raspuns, cred, de doua ori pe-aici
mercic marilena, între timp ‘caly’,
caci am ras+citit cate ceva si eu pe
paginile tale, sper sa primesti
raspunsurile…o sa ma uit pe
unde+am citit sa vad daca n+a mai
disparut si altceva din ce cred eu
c+am scris deja.
Merci pentru speranta.
Da, Lucia, din nou ai dreptate.
Si mie. Dar…nu stiu daca mai
pot modifica ceva…

Si da, imi ceream si iertare, pentru amaraciune –
plecaciune.
Ma ajung uneori dureri, imi ies prin piele spuneam
Ale mele, sau nu, ele vin si trag clopote rasunand adanc
cu propriul ecou din sufletul meu.
Cu lucruri pe care n-as vrea sa le inteleg niciodata,
Caci atunci le-as putea face si eu, la randul meu.
Si nu vreau sa fiu atat de straina de mine.
Vorbesc de amintiri de duritati care dor
cand eu tac nestiut in mine. Fara sa vreau sa ma lepad
de indoiala ca poate fi si astfel.
Da, vreau sa ma indoiesc pana la capatul zilelor
Ca mierea din sufletul fiecaruia se poate pierde
Da, iar ma grabesc…

atunci mai departe:

puf de bucurie
pe păpădiile
diminetilor

nichita, pentru cuvintele tale pe sticla steluței. E prea mult însă. Mercic frumos, zisei eu alunecââââââââââând în jos. cuvintele mele sunt de prisos.

merci Eliuta, si din tine am tot citit in noaptea asta,
poate m-au însemnat un pic si lacrimile tale feminine
mergand pe sufletul meu cu poezia ta in dinti

au ramas in gand...
de ce spui ...\"Deci apun in ciuda aparentelor\"?

și ție, Virgil, vizita ta prin paginile mele este o surpriza placută și nesperată
și ție, Lucia, titlul a venit singur, dupa ce am scris poezia, căci nu scrisesem cheia. Știam de ce mă bucur dintr-o dată, însă numai eu.
Amandoi aveți mare dreptate cu exprimarea, am ezitat și eu de una singură.
Am sa modific un pic

dragă Silvia, ți-am răspuns deja unde m-ai invitat.
draga Lucia, știi tu că am scris pornind de la lalelele tale ...în galeria Sirenei? m-a cucerit galbenul și roșul, împreună. doua culori, ca două ființe, spirite împletite.
mulțumesc de trecere, citire și mesaje.
Noaptea a fost spornică la citit

pic-pic
si eu mai mic
un mesaj sa pun in plic

yummy, ce poem pofticios ai pregatit tu!
fain, draga, very fain.
parca si vad dansul semnelor magige in murmurul serii
la crucea taierii de busuioc
cu ochi atintiti in caldare si soare-n priviri
sub obroc!
pai...sa mancam, nu?
poezie pe paine

cred ca mai am un pic si o invat si pe \'dinafara\' si pe dinauntru. superba! superba! superba!

primele doua strofe au o forta antagonica fantastica
finalul l-as intoarce ...un pic, cu scuzele de rigoare -
\"De fruct necopt\". Și poate ca nu-i drept!
\"[..]\"
Cand visul ma vegheaza eu astept.
- adevarul este ca forma sporeste
cumva fapta vorbei...cuvintele \'suna\' mai \'apasat\'
printre rime socotite...
super!

palme brazdate de amintiri
geana soarelui pe pleoapa pamantului
place si poza, place si muza