Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Apa

gândire

1 min lectură·
Mediu
Mă uit la viața mea cum îmi socotește întâmplările
Două plus trei, aici am uitat să trăiesc una
Și gândul meu ce coace tardiv
Îndrăznește să le-apuce cu mâna
Să le bage înapoi de unde-au venit
Ca-ntr-un canal secat
Stau și umplu cu lut
Găuri mari, pe unde-ar putea să vină
Apa
023028
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
52
Citire
1 min
Versuri
9
Actualizat

Cum sa citezi

Mihaela Maxim. “Apa.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihaela-maxim/poezie/77929/apa

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@silvia-caloianuSCsilvia caloianu
Ce ocupatie... :) Macar incerci! Dar eu ma las luata de val! :)
...Interesanta poezie!
0
@mihaela-maximMMMihaela Maxim
ne ferim ca de foc de rostul nostru...da, mă cam uit. Eu eram Lot. Mă închinam tăcerilor, dar când venea clipa, mă uitam înapoi. De zece ori... Suflet pândit ce sunt...
În alt fel e un puzzle. Facem curățenie să vedem peștii din noi. Scoatem apa, purificăm de mizerii aninate din cine știe ce rădăcini de buruieni nevăzute. Ca să săpăm apoi, să dăm iar de dânsa. Apa
0