Adorm pe coji de mere verzi

E cam prea frumoasa poezia matale, Giulietto, eu cred ca acuma esti bucuroasa, poate ca mama ta te-a primit inapoi si inspiratia te inspira asa cum trebuie ca poate nu mai ai ganduri de tristete si nici plangacioase.
Nu te supara, te rog

Da DoDule nu mai sunt trista...miam dat seama ca viata e frumoasa daca stii din ce unghi sa o privesti

Un amestec ciudat-placut intre profan si metafora ales mestesugita:) Mi-a placut

Nu contenesti sa ma uimesti. Cred ca ai cu adevarat talent de poeta.
Poezia nu contine idei filozofice, cosmogonice, etc., in schimb este delicata ca un cintec de harpa. Este toata o expresie colorata si suculenta, mirosind a verde proaspat, a unei emotii curate si, dupa cum am invatat eu in ultimul timp, numai aparent naive. Felicitari, pe mine m-ai atins.

Nu ma pot abtine totusi sa nu-ti atrag atentia asupra greselilor de ortografie din comentarii. Ce Dumnezeu, am vazut ca stii sa scrii corect! Fii mai atenta!

Si ca un adevarat Romeo ce sunt, trebuie sa o cunosc si pe Julieta.
Si uite ca mie mi-a cam placut mirosul verde al merelor tale si spune-i iubitului tau sa stea binisor si alte dati cu genele sprijin pentru aripi, nu de alta, dar vad ca frumos te inspira.
Romeo,
Julietei.

julietta, foarte frumoasa poezie!

te felicit, juliettta! super poezia.
ma bucur pentru tine ca poti sa te bucuri din plin de \"libertata\"... si ca o vezi foarte frumos... nustiu de ce dar eu acum ma simt atat de bine ca nu mai pot scrie poezii, probalil pot scrie doar cand sufer...
nu am mai scris de mult. am scris azi una dar nu prea imi place...
ma simt ca un las care se teme sa se bage unde sunt prea multi(la frumos) si ma tem ca iubesc sa fiu mai mult singur...

nu pot sa revin cu multe cuvinte la poezia ta probabil fiindca e frumoasa si sunt prea multe in jurul ei...