Jurnal

Aventuri pe internet 2

1 min lectură·12 februarie 2002

Mediu

\\\"-Buna... -Ce faci?\\\" S-a intamplat,din nou,imi spun ...iarasi un cineva fara chip imi fura sufletul,si eu,il las sa mi-l fure. Ciudat,stiu ca ultima oara,mi-am jurat ca nu se va mai intampla,am plans,am suferit,si am crezut ca niciodata nu va mai fi la fel...dar astazi,iubesc ,iarasi... Iubesc mult mai intens,cu mult mai multa patima,dar ceva ma nelamureste...de ce ma atrage atat de mult virtualul?Poate,pentru ca pot fi cine vreau,unde vreau...dar nu,nu este asta...Realitatea mi se pare,nu stiu ,prea cruda,e ceva care uneori ma depaseste... El e \\\"altfel\\\",toti sunt altfel,dar el parca e mai altfel decat toti:)Dar cel mai rau,stiti ce este?Suntem departe unul de altul...si \\\"asa-mi vine cateodata...sa dau cu cutitu-n piatra\\\",parca mie dor ,desi nu il cunosc decat din ceea ce mi-a spus el si o poza spalacita care mi-a trimis-o cu ceva timp in urma. Ce sentimente profunde se pot naste dintr-o discutie,mai mult sau mai putin \\\"aprinsa,dintre doua persoane care stau in fata unui monitor...sau e doar o parere? Hei,a patit-o cineva de pe aici?Stie cineva sa imi explice...sa ma lamureasca?Eu una sunt in POM...si pomul in aer:)

093963

Despre aceasta lucrare

Autor: Mary
Tip: Jurnal
Cuvinte: 180
Citire: 1 min
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Mary. “Aventuri pe internet 2.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mary/jurnal/13310/aventuri-pe-internet-2

Comentarii (9)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Alin Popa✓12 feb. 2002

:)
acuze ca incep asa, dar acum nu pot decat sa zambesc... da, am patzit-o si eu... nu stiu daca exista leac... nu stiu de ce s-a intamplat si de ce am simtit toata acea nebunie virtuala fara limite... totul se naste dintr-o discutie, e adevarat... poate ca anonimatul ne indeamna sa ne aratam, inconstient sau nu, mai mult din adevarata noastra fatza pe irc... cineva imi spunea odata sa nu ma las prins de acest joc... caci totul e ca un joc la inceput... intre 2 nick-uri... si e atat de frumos... ne place sa folosim cuvintele, sa le dam alte sensuri, sa cream cu ele o lume care sa o substituie pe cea reala... nu stiu daca o iubire nascuta intr-o astfel de lume are sanse certe in real life... iar departarea nu va putea fi niciodata anulata... nu in virtual... si atunci chiar ca \"pomul\" e in aer :)...
as vrea sa mai adaug un mic amanunt... chiar daca e totul frumos, prea frumos, intotdeauna judeca si cu ochii minti, nu numai cu cei ai sufletului... pentru ca realitatea din spatele virtualului poate durea uneori mult mai mult decat crezi...

Cornelia✓12 feb. 2002

:)Poate ca e un joc de-a \"ascunselea\",ne ascundem si ne regasim dupa identitati mai mult sau mai putin transparente..Este locul unde visele nu mai par vinovate,si nici false..jocul de-a\" conversatia\" si de-a \"sinceritatea\"Oricum,ar fi multe de spus,putem comunica pe email,daca vrei.(cornellia_art@yahoo.com).

Mary✓12 feb. 2002

:)))
Hei,hoinarule,ai uitat ca inima nu are ratiune?
Ea face tot cum vrea ea...poti tu sa te pui in cap,oricum nu rezolvi nimic...sau poate poti,dar parca-i prea frumos ,si nu vrei sa renunti.

retras✓12 feb. 2002

Hi, Julietta,

nu se pune virgula in fata lui si in contextul in care apare la tine (\"am plans,am suferit,si am crezut...\"). In limba engleza da, in limba romana nu.
Si te rog, lasa un spatiu gol dupa fiecare semn de punctuatie, nu vezi ce inghesuit e totul in text? Cuvintele par ca se sufoca. Unii nu-ti vor citi textul doar din acest motiv. E greu sa urmaresti ideea daca nu ai putina spatiere. Am mai spus-o si altora si voi continua s-o mai spun.
Cat despre textul imn sine, pare scris de o fetita de 10 ani la care nu se intrevede inca nici umbra de talent.

Iuliana Serban✓12 feb. 2002

Draga Julietta, desi nu mi s-a intamplat niciodata, pare foarte simplu. E mai usor sa te minti in virtual, in fata monitorului. Acolo poti sa vezi totul cum vrei, sa-ti imaginezi orice... Realitatea, mai devreme sau mai tarziu, te izbeste, te face sa deschizi ochii.
Folosesti prea usor cuvantul \"iubire\"... pentru orice senzatie comuna pe care imaginatia ta o asaza acolo unde vrea... Nu stii nimic despre gigel atunci cand vorbesti pe mirc, decat ce vrea el sa-ti arate si ceea ce vrei tu sa vezi...
Apoi... iti pierzi cam usor sufletul... doar dintr-un \"buna, ce faci\", nu crezi?

Satana✓13 feb. 2002

ha ha...

Pacurar Lucian✓13 feb. 2002

mi se pare cam mult spus\"iubire\",iubirea e cu totul si cu totul altceva,e ceva ce misca muntii din loc.cum nu am observat nici o miscare,inseamna ca nu iubesti,julieta,ci iti place sa crezi ca iubesti,iar asta e o iluzie foarte placuta.ai grija de tine si pana nu te simti in stare sa muti muntii,si chiar sa ii muti,nu mai vorbi despre iubire.
in alta ordine de idei,atractia catre virtual se poate explica doar prin faptul ca,in virtual,poti fi ceea ce esti cu adevarat,adica,cineva care doreste sa fie altcineva.asta este evident o prostie,dar prostia este spefific umana.fara prostie nu am putea sa devenim inteligenti,iar primul pas spre inteligenta este sinceritatea cu noi insine.nu o luati ca o ofensa,caci si eu sunt printre voi.

Mary✓14 feb. 2002

Poate e cam mult spus iubire,poate e doar o iluzie,dar lacrimile,durerea ...sunt adevarate
Poate,ca as putea muta munti...sau macar as putea sa incerc...

Pacurar Lucian✓21 feb. 2002

poate ai dori sa fi mangaiata,dar un monitor si cateva cuvinte nu pot sa faca acest lucru.caut iubirea in oamenii de langa tine,si daca nu o gasesti,ofera-le tu aceea iubire(asta inseamna sa muti muntii:sa faci ceva sa se miste in inimile impietrite de frica,neincredere)si atunci vei experimenta lacrimi si durere adevarata.iti spun ca lacrimile tale sunt tot o iluzie,pt ca pornesc dintr-o iluzie.cand vei plange pt ca celalalt plange,cand vei face fericit un om si vei SIMTI fericirea lui,atunci vei putea spune ca este adevarat.ce simti tu este doar frustrare,iar asta nu are nimic nobil,din contra.si eu o doresc pe anda adam(mai ales acum ,in forma imbunatatita cu sani de silicon)si plang cu play-boy-ul in mana,dar e o prostie.ma scuzi ca sunt atat de sarcastic si nu vreau sa te superi pe mine,dar se pare ca chiar ai nevoie de cineva care sa nu te menajeze.fac acest lucru,nu dintr-o rautate innasacuta sau dobandita,ci pt ca pur si simplu mai impresionat cu suferintza ta,cateodata inutila,precum cazul de fatza