vernisaj

Bine ai ieșit din atelier! Felicitări! Te felicit de parcă ar fi o reușită. Te asigur că nu e... e doar normalitatea. E normal ca Marius Lăzărescu să fie citit.

Ca și celelate poezii ale tale și aceasta își merită locul pe prima pagină a saitului nostru iubit. Marius, tu ești poet! Ai temperament de poet, ai experiență, îți mai trebuie doar fericita conjunctură a afirmării.

Câteva vorbe despre poezie:

Ai pornit \"ex abrupto\" și ne-ai amețit cu atâtea miresme și culori. Prin acuarela aruncată pe pânză cu o pensulă de maestru, se ivesc idei. Frumos cum
eul liric își face simțită prezența spre sfârșitul poeziei, într-un mod ce parcă vrea să treacă neobservat:

\"(Poate diseară voi colora
câteva diacritice împreună cu Norli.)\"

Aceleași figuri de o extraodrdinară originalitate: \"fluturele ei se sugrumă în alge.\", \"scoici bacante deschise erotic.\", \"Unghiuri drepte frânează avântul culorii\".

Versurile \"bătrâna barcă pescărească/într-o rână ca un bețiv înțelept în nisip/cerșind apă dulce. \" (imagine perfectă), par a fi construite sub forma unui aforism, sub forma unei vorbe ce vrea să rămână în memorie!


Scrie și noi te vom citi! Numai bine!

Am modificat cate ceva pe ici pe colo prin partile moi, am folosit cutitul (dupa sugestia domnului R.G.)si pentru altceva decat aplicarea culorii pe panza.
Unghiurile drepte au ramas simple unghiuri.
Penultimul vers trece din comparatie in metafora devenind \"într-o rână, biet bețiv înțelept în nisip\".
Poemul e prea proaspat, marti am fost la vernisajul cu pricina... m-am cam grabit cu postarea. Dar a fost de bun augur, vezi daca respect vinul??
Draga domnule, iti confer titlul de \"unic si deci fidel cititor al poetului ML\".
Cu stima.

foarte reușită. Este un amestec de percepții, de impresii și trăiri care...deși pare că este un amestec, citit cu atenție este un poem frumos. Impresii purernice la:
”...bătrâna barcă pescărească
într-o rână, biet bețiv înțelept în nisip
cerșind apă dulce.”

PS. de-atunci...am învățat să scriu haiku...Sorina.

Stimata Nicolae Sorina, ma bucur ca ati sesizat ca acest melanj se intregeste in ceva anume. Se spune ca intregul este suma partilor. Matematic vorbind, chiar asa stau lucrurile: intregul nu este nici mai mic nici mai mare decat aceasta suma. In poezie insa functioneaza o matematica subtila, conform careia intregul trebuie sa fie altceva decat suma partilor... si sa mai aiba si suflet.
Despre argintul viu numit haiku as spune ca poate fi un minunat antrenament pentru un poet complet si o bucurie rara pentru cititorul avizat. Scriitorul de haiku pare sa apartina insa unei specii colaterale, in el nu se aduna toate acele parti pentru ca unele nu au ajuns inca la el.
Cu respect,
ML