Marinescu Victor

Alexandra, ma bucura semnul tau si iti multumesc.

sa strigi si sa strigi si sa ramai orb!

Paul, asa e oamenii in betia lor vor sa devina ceva:) si adrian, nu mai am mult. cel putin asa simt.:)) sau poate e o pasa prost inteleasa de mine:)

straturi peste straturi si eu trec prin ele sa ajung acolo. cred ca asta am :) nici eu nu stiu prea bine. dar voi afla cu siguranta si cand voi afla unde, promit ca n-am sa tin nimic doar pentru mine, am sa dau totul.:) e bine sa te mai stiu!:)

tot pe caini pica toate si dam vina! zambesc. iar asta a devenit un tic. va multumesc de semn!

Domnilor, va multumesc frumos!

:)da! si fara a minti. multumesc de semn

- erai la semafor si a trecut o buburuza prin tine:). acum nu mai lipseste:). multumeeeesc

astazi poetul este acolo unde crede el ca este. :)

buna trecerea:) si multumesc

eu nu stiam ca poezia e un ingredient in poezie. atunci ce mai e poezia? o tehnica? ma voi va auziti sau doar va bagati in seama? ce e poezia? am si raspunsul dat de chiar d-nul coculeanu:

@Pornește de la un pretext: autocritica, cu prea multe exemple, uneori la modul heirupist. Se trece foarte aproape de tegumentele cotidianului@

iar aste e adevarul lui Leo si despre care nu stie mai nimic sau pur si simplu se minte frumos si sustinut.

de unde vine ea, poezia?

si iar raspund.

citez:

@Fiecare posedă calități, defecte și este benefic pentru sine mai întâi să facă ordine și-n camera@ lui inainte de toate@

e de aici vine dragilor.

acum nu stiu daca sa cred ca adevarul lui Leo e dat de importanta domnului Coculeanu.

asta nu e o critica constructiva domnilor e autosuficienta de care ne spunea ceva mai devreme Emilian. si chiar daca textele lui nu imi plac a dat-o bine de tot de data asta.

multumesc frumos!

fara prea multe bla bla-uri, la 10.07 e MATRIX.

infloresc narcis-ele
la Ruse-n gradina
mor fetitele cu mici

in concluzie, nu mai dati cu chiftele in oameni ca le mor copiii de mici

e ok daca e o gluma.:) si nu am fost defensiv. pur si simplu traiam cu impresia ca am fost nepriceput si ca de aici a rezultat ironia de doua ori, in titlu si in final. mai ales ca raspunsurile pentru cei 2 antecomentatori erau date deja. in concluzie n-am sa fiu ironic si am sa-l citez pe unul dintre antecomentatorii tai:

whateaver....:) daca sunt mai multe zile dupa.

"dacă e să fim sinceri cu noi înșine [și cu ceilalți - dacă dubla negație e permisă, nu văd de ce nu am opera și cu dubla afirmație...], toți suntem, alternativ, și pacienți și psihiatri.

și poate că am ajunge mai des la rezultate pozitive dacă o cvasicomoditate intelectuală nu ne-ar fi cuprins pe toți [fie din neputință, fie din neîncrederea în sine, fie din imposibilitatea de a surmonta conjuncturi], relativ timpuriu, și nu am începe să aplicăm metode VANDUTE [la propriu] de alții ca infailibile."

asta se intampla cand nu mai ai aer sau doar cand folosesti STIMATE, ca nu vad nicio legatura. de fapt ma intreb acum unde esti. in vest ori in retentie pe plin, absolut, nemuritor, liber și pur din totdeauna. oricum in ambele situatii si eu si tu masuram diferit trecerea daca ne raportam la STIMATE, care este dat si care din pacate are intentie. si pentru ca ne aflam intr-o comunitate de observatori, la randul lor vor masura diferit acest dialog si fiecare va pricepe sau nu in functie de aerul respirat, unii mai mult, altii mai putin.

din punctul meu de vedere nu exista neputinta, neincredere in sine sau alte imposibilitati de a inlatura un anumit moment. de vina e doar obisnuinta de a respira intr-o realitate articulata mental. si toti suntem toti. impreuna curbam spatiul. spatiul nu stie de pacienti si psihiatri, e foarte simplu de ce;
pentru ca altfel universul si-ar avea originea doar intr-o teorie. si la cat de bine ne pricepem noi la teorii, cred ca nu ar fi inceput vreodata’ ca tot eram la interiorizare de ti superioar.

aceste fiind spuse, cred ca am parcurs cu grija si cu atentie acel STIMATE relativ timpuriu.


o zi buna sa ai!

desconsider si să :)

stiu ca o sa ma injure lumea, dar eu sunt de parere ca primele doua versuri si atat. :) iar din celelalte 3 strofe o alta poezie.

imagineaza-ti ca stai la fereastra si el undeva in spatele tau incercand sa inteleaga...noi ruinăm distanțele între două ferestre,
iubitule. crezi ca mai poate urma ceva dupa?

tu ai mai putea spune ceva? imagineaza-ti asta...

dar poate ca eu simt altfel :) motiv pentru care tu ai ales sa mergi mai departe si a nu te opresti acolo. si leii sa stea deoparte. n-am vrut sa deconsider poemul. e foarte frumos, dar in felul meu de a intelege, e separat. desigur ca ar fi putut lua doua stelute apoi.

numai bine!

fara "puneti" te rog frumos:) si intrebarea era retorica, pentru ca intr-un fel sau altul si eu si tu fara aer ne zbatem cam la fel. si daca esti un om fara de reaspunsuri, inseamna ca esti altceva.:) mi-a placut aia cu suprimarea aerului si ma gandeam ca ar fi bine de stiut.