Poezie
Pe marginea nopții înghețate dintre noi
1 min lectură·
Mediu
când cerul picură despărțiri
pe buzele deșertului dintre noi
piramida tăcerii se ridică pe-o limba moartă
s-a îmbrăcat cu îmbrățișări de piatră
răsucite spre nori
fără brațe
iubirea nu se mai scrie
cineva o poartă spre alte lumi
o împletește coroană de lumină
pe marginea nopții înghețate dintre noi
am rătăcit lumina scotocind prin buzunare întunericul
îl culcam între noi
când cineva și-a spintecat pieptul
luminând pentru o clipă
tu erai
n-am știut a prețui gestul
si am fugit
ajuns din urmă
timpul m-a ales să dezgrop cuvinte
îngrămădite-n descântec aleargă noaptea spre poli
în urmă pământul deschide comoara roșie-portocalie
descoperă sarcofagul iubirii
trezește lumini pentru un astru ce-și arde trecut
un soare pentru alte lumi
le culcă lângă tine
undeva departe am răsucit un vis în poarta ta
acum mi-e teamă s-o deschid
054.083
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marinescu Victor
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 134
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Marinescu Victor. “Pe marginea nopții înghețate dintre noi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marinescu-victor/poezie/137332/pe-marginea-noptii-inghetate-dintre-noiComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MVmultumesc pentru semnul lasat. pentru mine inseamna mult. incerc sa surprind si pe viitor si sper sa nu dezamagesc. o parte din frumosul gasit de tine aici se datoreaza si sfaturilor tale. mi-au prins bine si le astept in continuare. le primesc cu placere.
0
RPîn dimineața acelui
glacial tăiș al nopții între noi
s-a așezat tăcută
stana pietrificării mugurilor
nedeveniți...
am lăsat să ne rupă vântul
să ne albească bruma
să ne sece rădăcinile
ca să gustăm din plin
blestemul de
a nu fi floare
când vine raza
iubirilor orfane
de timp și spațiu
(din umbră, cu sensibilitate am cercat a înțelege, sper.)
glacial tăiș al nopții între noi
s-a așezat tăcută
stana pietrificării mugurilor
nedeveniți...
am lăsat să ne rupă vântul
să ne albească bruma
să ne sece rădăcinile
ca să gustăm din plin
blestemul de
a nu fi floare
când vine raza
iubirilor orfane
de timp și spațiu
(din umbră, cu sensibilitate am cercat a înțelege, sper.)
0
AIVictor, in timp ce citeam poemul tau mi-am dat seama ca toti ne dorim o iubire mare si totusi toti o pierdem:
\"fără brațe
iubirea nu se mai scrie
cineva o poartă spre alte lumi
o împletește coroană de lumină
pe marginea nopții înghețate dintre noi
am rătăcit lumina scotocind prin buzunare întunericul
îl culcam între noi
când cineva și-a spintecat pieptul
luminând pentru o clipă
tu erai
n-am știut a prețui gestul
si am fugit\".
Textul e puternic si are continuitate. Ma bucur ca te-am gasit pe site!
\"fără brațe
iubirea nu se mai scrie
cineva o poartă spre alte lumi
o împletește coroană de lumină
pe marginea nopții înghețate dintre noi
am rătăcit lumina scotocind prin buzunare întunericul
îl culcam între noi
când cineva și-a spintecat pieptul
luminând pentru o clipă
tu erai
n-am știut a prețui gestul
si am fugit\".
Textul e puternic si are continuitate. Ma bucur ca te-am gasit pe site!
0
MVo pierdem si nu ne invatam minte. multumesc pentru aprecieri si te mai astept
0
pe buzele deșertului dintre noi
piramida tăcerii se ridică pe-o limba moartă
s-a îmbrăcat cu îmbrățișări de piatră
răsucite spre nori – si tu cu norii? ce se întâmplă ajung la concluzia că uneori gândurile sunt commune, e semnul că sufletele gemene se caută dincolo de cuvinte, uneori înșirate la întâmplare, alteori ridicate la rangul de metaforă, tot despre brațe am scris și eu și tot despre iubire, iubirea brațelor, a palmelor.
Realizări deosebite:
pe marginea nopții înghețate dintre noi
am rătăcit lumina scotocind prin buzunare întunericul
îl culcam între noi
timpul m-a ales să dezgrop cuvinte
undeva departe am răsucit un vis în poarta ta
Ai crescut frumos, chiar foarte frumos și destul de repede , mă surprinzi de fiecare data, dar acum acest poem este o realizare din toate punctele.