Bicicleală

știu că e primăvară și că lejerul devine mai atrăgător, dar parcă te-ai lejerit prea aici. dacă descriptivul strofei doi mai aducea un ceva ce putea fi exploatat și dacă primul vers ar avea aer de anunț cât de cât așezat pe picioare, strofa trei și restul prea lejere, oricât de personală ar fi ea.
chiar ar trebui repusă în cuvinte tentativa asta de ghiduș tandru.

Mădă, a fost o graba intre fara cinci si plecare si doar ce ma gandisem la niste biciclete curioase, asa ca a iesit dintr+o data. binenteles ca am s+o incalec maine, poimaine si pedaland am sa-i centrez si rotile pana sa ajunga la hartie. imi place tentativa de ghidus tandru. suna tare bine pentru primavara asta si cred ca o sa se poarte. te astept!

victor

Avalanșa a venit, da nu are importanță, ea nu este galbenă dar inima ta albastră mă face să mă gândesc la veverițele albastră...și la frumusețea alunecoasă a poemului tău, atât de alunecoasă încât primăvara dă într-o supra-primăvară în care Alice este în țara ta...
Victor, lipsa de biciclete se poate compensa prin încercuirea băncilor și obligarea lor să se lase cuprinse de febra scrijeliturilor
Un poem ca două blocuri de gheață fierbinte, care mă arde pe creier!!
Cu prietenie multă
PP

un text care mie imi place, parca totul e spus cu inocenta, in joaca. De aceea, nimic nelalocul lui aici. Parerea mea :)

Petrache, asa feliem noi lumea pana sa ajungem la noi. cred ca primavara ne ofera in fiecare an posibilitatea sa o facem altfel. sper sa ne recunoastem cand anotimpurile se vor termina.

cu multumire,
victor

Ligia, asa este. in primavara asta am de gand sa ma joc si eu. prea ma framanta restul timpului ca sa nu ma asez pe o banca printre biciclete curioase. :) multumesc de semn!

victor