marin badea

ți-aș spune dacă mi-ai lipsi dar exact cu asta se hrănește animalul din mine urâtul ăsta, diformitatea asta, scursura absența ta e forma mea perversă de dragoste supraviețuiesc astfel măcar

Sunt depășit. Mă și mir că dinozaurul din mine nu este deja hidrocarbură. Prin Iran, în câmpurile Ahwazb și Yadavaran. Sau, mai aproape, în Câmpia Bărăganului, între Ileana și Tămădău. Măcar să mă

la 1:39 am nimic nu e nou sub nori de sticlă și piatră ponce în întuneric privirea ta are ceva din tristețea animalelor de povară din destinul acestora nu dormi, nu levitezi, nu exiști

Pasta de dinți are gust de banane. "Optima" se numește. Unchiu' Zanea spune că din ea, dacă o pui în apă și-o lași câteva zile, se face vin. Așa a făcut el, la pușcărie, când a stat câteva săptămâni

orașul reține numai ecourile altora frânturi dintr-un lexic nemaivăzut candelabre și pași, cât mai mulți pași și rumoarea dată de ridicarea storurilor de peste suflete cât de încet să calci,

eu ți-am înnodat somnul, să nu te bucuri de el, linia ochilor să-ți fie lizieră între coșmar și otravă, între viață și moarte, între mâine și ieri, brici apăsând carotida cu o precizie care

nu există dragoste, doar o cărare șerpuind prin inimi, doar o îmbrățișare a pleoapelor când cerul se face mic pur și simplu, după care ia foc, atât de mic că sub el nu mai e loc pentru

Valea Căpitanului, sătuc cunoscut, azi, drept Ostrovu, numără 20 de case cu totul și se află undeva în buza Bălții Mostiștea, pe celălalt mal de localitatea Valea Argovei. Abia după ce ajungi la

murim și e atât de bine de parcă urmează să plouă cât mai adânc și până la umeri și resturi și din ce mai e de urlat taci! e o liniște de parcă aici sunt doar oameni fără chip și

am iubit mai multe liane și-o singura trestie foșnetul ei în așternuturi declanșa răsăritul cotropitor de alb ca un lac înghețat răsufla numai din frunze și-o boare cobora peste

- Lucrați în presă? - Da. - Nu vă cred. - De ce? - Păi sunteți în civil, nu aveți uniformă! Duminică, puțin trecut de ora 10:00, pe doamna Cortel, fostă Oprea, din satul Dorobanțu, o găsim în

prea mulți plasturi, retine fluide într-o dimineață din care nu mai poți coborî peste sânge, peste suflet, peste gură și ochi peste nervi nu e nimic electric, între celule are loc un

DJ 402 leagă satul Curcani, din județul Călărași, de E85, în dreptul localității Lilieci, asta după ce traversează satele Luica, Valea Stânii, Nana, Solacolu, Alexandru Ioan Cuza, Fundulea,

invoci liniștea, vine numai daca te uiți înapoi spre femeia iubită, te urmează sfioasă sau nu, a înfrunzit sau nu, te-a prins între ramuri sau nu, poți cuibări acolo, în inima ei, ai culcușul

în care tu mai mult plutești, piatra cubică de pe străzile coborând în pantă nu-ți poate cuprinde pasul, între tine și aerul dimprejur gravitația este alta în care tu mai mult visezi o

al dracului, al dracului de sfios îmi pare, îi țiuie urechile de liniște, de teamă, de plictis (se freacă la ochi și nu-i vine să creadă cum cade ceața pieziș peste câmpuri, printre scaieți

L-ai simțit încă de la intrare. Te-a izbit, ăsta e termenul corect. Imediat după asta te-ai așteptat să te oprească cineva, una dintre rude, să te întrebe: Băă, de ce sângerezi? De ce ai ochii

strada se înfășoară stingher mai sus de omoplați, cât sa ramâi fara aer iubito, niciodată nu mi-ai spus pe numele meu adevărat, șmecherie, sufletul tău e un tub prin care trec toate celelalte

am să vin, nu îți fie teamă, știu un capcăun, e gata să înfulece o pădure în flăcări nu există limite, nu există hopuri, opreliștile sunt făcute pentru cei care s-au declarat învinși, care au

Îți propui să scrii, cu mâna pe ceas, ten minute. Este 13:52. Și numeri: un mort, un mort, un mort. Procurorii au declarat doar trei. Și faci un bilanț, pe repede-înainte. Cazul a explodat sâmbătă.

E aproape ora 10:00. Ne spune că mai stătea așa, în pat, dar are fața buhăită. De somn, de băutură sau de ambele. Îl întrebăm cum îl cheamă, dar leagă cuvintele extrem de greu, vorbește într-o limbă