Spre întuneric, prin uitare
Tocind cu aripile tale vântul Când zbori timid spre-al meu mormânt, Te-aștept să răscolești pământul, Să-mi spui c-am fost, dar nu mai sunt... Spre asfințit mi-e crucea înălțată, Dar eu cobor
E seara de Crăciun
E seara când speranța din Sfinte Ceruri coborând, A fost primită pe Pământ întru ființă Și când trei magi uniți prin gând, Întâmpinară viața în Credință. E seara peste veacuri
Amintiri în dialog
El: Atunci când eu ți-am spus să zbori, Mi-ai zis să stau o clipă să gândesc. Erai acolo, printre nori, Și mă priveai cum te iubesc. Ea: Când îmi spuneai, de drag și dor, Că o să vină clipe
Nemuritori în timp, ocrotitori prin viață
Iartă-mi sărutul nerostit Uitat prin vântul ce se-nchină spre apus, Precum o lacrimă apusă-n răsărit, Din timpul scurs, din timpul dus. Zărește-mi liniștea crescândă, Ce s-a născut aievea-n
Privirea-mi oarbă
N-ai ochi? Te rog, pune-i pe-ai mei, Să vezi cum te-am descoperit când ai venit, Iar eu priveam cu neputință marea, Cum se cutremura în valuri mici, Ce-mbrățișau nisipul seara... Nu, nu-i mai
Tu te întâmpli
Tu te întâmpli când pășești pre noi, Purtând în loc de aripi șoapte arse, Călcând pe fire de destin întoarse, Într-o capelă cu strigoi. Dar tu te-ntâmpli și când taci, Asurzitor prin ramuri de
De-am fi fost
Mama-ți cânta când te-ai născut, Soția te sărută și-ți zâmbește, Păstrează-ți pururi acest scut, Cu flori și-mbrățișări. Iubește! Doar primăvara-ți spune să renaști, Când iarna bântuie-n
închipuire
de visul tău legat-am lumi necunoscute, ce ne-nfioară când le auzim vuind prin întunericul adânc al gândurilor noastre. prin cale lor trăim obstacole pierdute, ne-nchipuim culori ce nu au
părăsit
și îngeri pleacă spre neant... ce i-am iubit! ce i-am visat! trec râuri reci ce sparg fiori, trec timpul călărind un nor, iar eu mă pierd când îi privesc, mă părăsesc, dar... ce i-am
Cuvinte pe perna
mă-ntreb oare ochii se-nchid alene în noapte, când luna pe cer deschide cercuri reci de lumină și-apasă pe mare valuri pe țărmuri, când închid ochii departe... sub perne, o carte, deschisă
Finaluri
pier spre cer finaluri netrăite încă și eterne valuri nesparte de stânci strigă în adâncuri, spre mal se aruncă, pierd din forța rece când se-ncruntă; din a Raiului poruncă mai departe
Dor de noi
lăuntric, ieftin, dor de noi se ascunde luna după nori când ne plimbăm pe dealuri, doi impiedicând lumina-n noapte... spre dimineață, tu minune îmi torni în cană șoapte, ploi, eu
Caldura unicului mort
alunecăm sigur spre tine și ținem pumnii încleștați când la sfârșitul vieții bați la ușa noastră... înjunghii sunete perene scindând lumina-n raze reci, căldura unicului mort urmează drumul
Pe cer
pierdut-am șirul întâmplărilor, când tu ai fost sau eu m-am dus să văd lumina stâncii unde te-am cunoscut... pe cer... pierdut-am răsăritul zorilor, când tu adormi sau mă trezesc s-aprind
A mai apus
un gând străin îmi cucerște trupul, mintea... răpune-n drum eternitate când ne-nchinăm... cu ruga mea încerc să-nfrunt durerea sufletului moarte, căci tot ce-am îndurat s-a dus... sau a
Doar agonie?
mi-e dor de tot ce-a fost... ce-a fost... ce-a fost... mi-e dor de tine mamă, când dezbini tot ce-am avut ales de noi, și pentru noi, cinstit de tine... acum ne despărțim mergând pe drumuri
Doar taxiul...
privindu-ți umbra, mă întristez... se face seară, când beau din ceașcă o gură de cafea amară și mă gândesc că te-am pierdut; mă țin de-un capăt de țigară, te-ndepărtezi de geamul casei
Te-am dat uitarii
Ne ameninți visele mereu, distrugi tu vieți cu nemurirea ta, împarți păcate printre oameni și-aduci tristețea când ne-mpotmolim în tristul tău final... Dar eu, te-am dat uitării și-n vis
Ne iubim la timpul trecut
ne iubim la timpul trecut dintr-un cuvânt, într-o părere îți spun că te visez mereu, iar când te văd, te pierd printre himere, alerg din ce în ce mai greu să te visez, să te ating, să te
Te caut din mormânt
și printre nori te caut eu, iubire și printre flori, te văd cum zbori... doresc să te ating, dar tu te pierzi printre inele vechi, ruginite și uitate, ce ți le-am dăruit demult, când mă
Trist...spre nori
printre ramuri bate vântul, cade frunza pe pământ, cele ce-au rămas în viață plâng... ne-ndreptăm spre cimitir, plângem mortul din sicriu, ploaia se preschimbă-n mir pe cruce... vei să
Iar îmbătrânim...
se sparg norii pe cer și se strâng pe-un vârf de munte, când cobor pe râu în luntre mă lovește vântul rece și văd vremea pe cărări, printre falnici brazi, cum trece... Ne plimbăm prin lume
mister
am căzut în întuneric nu pot visa când nu te văd; simt cum mă pierd când mă înconjuri cu durerea ta și-mi furi căldura trupului... vrei să-mi auzi cuvântul căzându-mi înghețat când încerc să
suflet obosit
am obosit să-mi mai ridic suspinul ființei mele ce-mi cade, obturându-mi privirea, în visare... și nu mai vreau nici dragostea să mă chinuie în fiecare zi, să mă trezesc cu zâmbetul pe buze și
Abisul sufletului meu
neghina din bob o scoți cu durere, mă ridic din iubirea-ți ștearsă de lacrimi uscate... uscate de suflul curgerii timpului și te privesc cum plângi. piciorul de stâncă îl aud cu plăcere când
Combinații de cuvinte
combinații de cuvinte în unghiuri drepte strâmbe voci, uneori greșeli corecte stau la pândă, printre rânduri vor să râdă și se uită cum încurcă și descurcă rime simple și silabe și s-apucă să
dorință
în păr să-ți prind flori de zăpadă și să te-mbrac în trandafiri albaștri... acorduri fine de vioară să ascult atunci când mă săruți pe inimioară în fiecare zi, în fiecare clipă, în fiecare
Apus de inimă
cuvintele tale încearcă s-ajungă la inima mea și ploaia și vântul pereții îi freacă și ea devine prea grea... un cutremur o zguduie crunt, un picur de apă o lovește cu sete, o floare o mângâie
Dilemă
ești ca un înger ce-mi cobori în gând cu teamă și-o lacrimă ce-ți cade-n piept la mine, ca un stigăt rupt în mii de șoapte, distruge și suflet, și inimă, și zi, și noapte... privesc la chipul
o luna, un vis, tacere
să-mi spună cineva că luna, e umbră de lumină-n nori si dintre stele doară una e pată-ntre culori... lovit-am eu in lună... se rupse-n mii de stele, zărit-am una tristă cum strigă dintre
cautari interioare
poezie as vrea S-ASCULT cum curge-n vorbe si-mi apasa, in suflet bucurie-mi varsa, sa sterg tristete... cuvinte dulci as vrea SA SCRIU, sa imi aud creionul pe hirtie cum zgirie sublim in
Ajuta-ma(2)
panseaza-mi rana cind apare, mingiie-mi parul cind ea doare, saruta-mi ochii cind sunt trist ca un batrin si stins artist. imbratiseaza-ma cind te doresc; calmeaza-mi focul! te iubesc!
Asculta-mi pofta ce-mi doresc(2)
permite-mi sa-ti propun o floare, da-mi voie sa-ti sarut un fir de par, lasa sa cada ceru\'-n mare si noaptea-n zi sa creasca flori. permite-mi sa-ti rapesc doar umbra pentru momente de
joc de umbre
umbre se joaca-n departare, cite un val tulbura marea, iar intunericul din nou apare cind soarele apune seara... lumini se joaca-n miez de noapte si valurile marii cinta, cind luna se
fiori de vis, de flori, de gând
retras în gând, eu țip la tine și mă dezleg din grei fiori, mă-ndrept spre nori cu colțuri fine și îi pândesc pe călători... din colț de piatră-mi sufli-n gând cu mii de lacrimi
Asculta-mi pofta... ce-mi doresc
IUBIRE VINO! IUBIRE PLEACA! VINO CIND TIP, DU-TE CIND ZBIER! UMBLA PRIN LUME CA-NTR-O TEACA, SA POTI SA TE INTORCI CIND CER!!!
Vis: libertate...
De ce nu vrei sa imi dai drumul, Sa zbor, sa cint si sa visez? Aripa ce mi-ai rupt cu pumnul S-a refacut, dar tu nu vezi! De ce nu intelegi copile? Inchisa-n casa ta de fier, Nu pot sa stau
Trezire...
Pe albe ginduri acum zbor Cu sufletul cuprins de dor, Gindindu-ma la vesnicie Iti daruiesc iubirea tie! Pe negre zile ma cobor Si sufletul tresare, Gindindu-ma ca am sa mor, Am sa dispar in
Conexiuni
Viata-i o ora, si ora-i o viata... Un minut, o secunda, o simpla suflare Si totul dispare cu zbucium in ceata Ca o lacrima trista in mare... Marea-i o apa, un noian de lacrimi... Triste, pline
Amaraciune
Clipe, momente, iubiri, Vieti, mihniri, despartiri, Toate apar si dispar, Nimic nu e sigur... nimic nu e clar... Momente placute, momente de vis, Clipe frumoase ca in Paradis, Toate prind
Ajută-mă!
Caută-mi drumul plin de taine, Caută-mi inima rănită, Ia-o și ține-o în piept la tine Să fie fericită! Caută-mi gândul dus departe, Caută-mi sufletul pierdut in ceață, Alungă-mi
Iubire
De-ar fi s-aleg între Pământ și Soare, De-ar fi să mă gândesc la nemurire, N-aș vrea să văd cum lumea moare Și aș alege a mea iubire! De-ar fi s-alerg spre lumi perfecte, De-ar fi să caut
Răcoare
Golit de sentimente O inimă se stinge, Bătăile sunt lente, Din rană curge sânge. Desprinsă din magie O viață mai dispare, Dar amintirea ei e vie Chiar de se pierde-n zare. Lumina a
Șoaptă...
Când ziua sărută noaptea, Când apa imbrățișează uscatul, Când în loc s-a oprit timpul, Iubita îmi spune cu o voce tremurată Că iubirea noastră e acum... ...doar o
