Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Amintiri în dialog

2 min lectură·
Mediu
El:
Atunci când eu ți-am spus să zbori,
Mi-ai zis să stau o clipă să gândesc.
Erai acolo, printre nori,
Și mă priveai cum te iubesc.
Ea:
Când îmi spuneai, de drag și dor,
Că o să vină clipe triste în amurg,
Simțeam că poate o să mor,
Și-acum prin lacrimi râuri infinite curg.
Căci ci-o fi fost rătăcitor,
Mi-am zis s-accept destinul însemnat,
Dar am răspuns ocrotitor,
Te-am sărutat aievea, și-am plecat.
El:
Nicicând nu a mai fost așa lumesc,
Să desenez un zâmbet pe o umbră,
Dar când ți-am spus că te iubesc,
Mi-ai rătăcit privirea sumbră.
Și n-am vrut eu, n-ai vrut nici tu,
Să pierdem în neant finaluri,
Când îmi spuneai că suntem doar
Nețărmurite triste valuri.
Ce trec prin clipă, stau puțin,
Și din mai mult de-am vrea-napoi,
Orice final ce pare lin,
Ne întristează pe-amândoi.
Ea:
N-ai spus că nu vom mai fi Noi,
Te-ai întristat și-ai plâns Singurătate,
Dar eu mă uit cum amândoi,
Orbirăm prin Eternitate.
Și nici un cânt, nici un minut,
Nu-mi poate spune că nu-mi ești,
Plecat acum într-un sărut,
Aproape-n vis să-mi povestești.
Cum e, ce n-am stiut, oare e bine,
Trăgând de firul vieții azi obositor,
Mai povestește-mi astăzi despre tine,
Să știu că ești nemuritor.
El:
N-am lacrimi să-mi acopăr firea,
Și nici nu știu să mă căiesc,
Dar știu că ți-am pierdut privirea,
Și nu mai știu să ți-o găsesc.
Nu-s nori, nu-s zâmbete acum în cer,
Când eu mă rog să-mi dai o mângâiere,
Nici pace gândul efemer
Nu-mi dă, s-ascult în tihnă și-n tăcere.
N-am umeri albi, căci păru-mi e pustiu,
Și frânte lacrimi cad să-mi spună,
Că lucrul mort și lucrul viu,
Se-ntrepătrund într-o cutumă.
Cum pot s-accept, sau nici să lupt,
Când știu că tu îmi ești departe?
Visul din somn se lasă rupt,
Iar noi simțim Eternitate.
Ce negre cruci îmi mai apasă,
Lumina stinsă-n călimară,
Când vreau tristețea să imi iasă,
Să-și plimbe bătrânețile pe-afară?
Închipuire dialog, variante: Soare - Lună, Întuneric - Lumină, Timp - Speranță
02984
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
338
Citire
2 min
Versuri
62
Actualizat

Cum sa citezi

Marian Senchiu. “Amintiri în dialog.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marian-senchiu/poezie/14185213/amintiri-in-dialog

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@cont-sters-2743Șșters
am citit cu plăcere acest text pe linie clasică, un pic eminescian, un pic păunescian, chiar dacă, de multe ori, există o alternanţă între strofele scrise perfect dpdv al metricii, al rimei, şi strofele în care ritmul se rupe, devenind sacadat, versurile fiind greu de pronunţat. Părerea mea este că acest poem poate deveni o bijuterie, dacă metrica ar fi perfectă peste tot. Nu este o ruşine să se îmbunătăţească metrica, la acest capitol au lucrat enorm şi Eminescu, şi Arghezi, astfel încât versurile să curgă armonios, fără poticniri. Pentru un astfel de lucru, recomand citirea cu voce tare a poemului. Chiar şi pe silabe, pe un ritm mai lent, dacă de poate. Nu în gând, nu şoptit se îmbunătăţeşte lucrul la metrică. Mai sunt şi câteva alăturări ce pot fi cizelate. "Căci ci-o", de exemplu. Strofa care mi-a reţinut în special atenţia, prin expresivitate şi naturaleţe, pe regula 8-9-8-9, care dă foarte bine, este:

Și n-am vrut eu, n-ai vrut nici tu,
Să pierdem în neant finaluri,
Când îmi spuneai că suntem doar
Nețărmurite triste valuri.

Mult succes!
0
@marian-senchiuMSMarian Senchiu
Mulțumesc pentru sfaturi! Apreciez! Cu siguranță le voi valorifica!
0