Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Abisul sufletului meu

1 min lectură·
Mediu
neghina din bob o scoți cu durere,
mă ridic din iubirea-ți ștearsă
de lacrimi uscate...
uscate de suflul curgerii timpului
și te privesc cum plângi.
piciorul de stâncă îl aud cu plăcere
când inima rece i-o frângi...
mi-a lungului cale bătută de dor
și ghimpi de furtună m-aruncă
ușor în colțuri de ceară...
mă așez și-mi lipesc urechea de stâncă
zumzetul Lunii răcite de Soare
aud cum împarte durerea,
o-nchide în flori...
și ele trezite la viață îți plâng
pe piept ori în suflet,
și-apoi în buchete uscate
sau în cioburi rotunjite de ape,
în ploi abăute de vânt
și-n zile uitate de noapte
liniștite se strâng...
003.338
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
107
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

Marian Senchiu. “Abisul sufletului meu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marian-senchiu/poezie/28360/abisul-sufletului-meu

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.