Un român a câștigat un concurs de haiku din Japonia

Lui Eduard Țară pentru premiul câștigat!

Mulțumim Mariei Tirenescu pentru anunț. Un premiu important, care ne bucură și ne face să fim mândri!

tincuța

Ar trebui menționat că haikuul original din limba română arată astfel:

Desfacand harta –
petale de cires intre
noi si Japonia

Cornel Atanasiu sublinia diferența dintre cele două variante, în favoarea celei din limba română.
Pe de altă parte, părerea mea este că ceea ce i-a adus premiul cel mare este exact cuvântul \"connect\", cel inexistent în limba română.

Felicitări, Eduard Țară !
Mulțumiri, Maria !

Eduard Țară merită felicitări! La câte premii are, a mai adăugat unul. Important.

Referitor la traduceri... Dacă trebuie sau vrei să ții seamă și de numărul de silabe, variantele în diferite limbi nu vor putea fi suficient de fidele. Eu am tradus cum am citit, nu cum am înțele. Dar e bine că subliniați acest lucru. E mai reușită varianta cu \"noi și Japonia\".

Am primit ieri, din Franța, rezultate de la concursuri la care au participat români (dacă ținem seamă de nune). Dar trebuie să verific dacă acei români sunt în țară sau în alte părți de lume. Că acum nu mai știm ce țară reprezintă. Voi veni cu anunțul.

Cu prietenie, Maria

În primul rând că termenul corespunzător lui connect există și în limba română, este vorba de conexiune, legătura.

În al doilea rând varianta în limba engleză este mult mai bună tocmai datorită acestui connect, care arată legătura dintre Japonia și Europa. Petalele de cireș înțelegând prin acesta nu doar copacul în sine ci însuși lirica niponă sunt inspirat alese deoarece ele pot fi purtate de vânt în ambele sensuri.

Varianta în limba română nu știu cum ar trebui să sune. Autorul este suveran pe textul său și are libertatea de a alege între mai multe posibilități care se potrivesc idei poetice pe care a avut-o.

Nu este de mirare că a câștigat. Eduard Țară este românul cu cele mai multe premii în străinătate. Mă bucur pentru autor și nu în ultimul rând pentru țara noastră.

Magdalena Dale

Ceea ce a simțit, cu modestia care-l caracterizează, și Eduard este că poemul nu era chiar așa grozav în engleză. El a recunoscut, într-un email pe care mi l-a trimis după ce i-am spus că haiku-ul a ajuns așa și-n cotidienele noastre. Varianta lui în română nu face paradă de \"legătura\" (propagandistică) dintre Europa și Japonia, ci relatează simplu întîmplarea pe care ne-o putem lesne închipui:

- turistul român aflat în Japonia stă sub cireșii înfloriți și deschide harta pentru a-i arăta japonezului de unde vine, pe hartă cad petale
- întors acasă, românul deschide harta și regăsește petalele între Japonia și România.

Sînt cel puțin trei lucruri care atestă calitatea superioară a variantei românești a autorului față de cea englezească:

- cuvîntul \"harta\" (cu articol hotărît) care precizează că e acea hartă din acel moment (nu una oarecare)
- discreția cuvîntului \"între\" care nu trîmbițează ceea ce de fapt insinua tema concursului
- cuvîntul noi care nu se rezumă la Europa ci vorbește de toți iubitorii haiku-ului (sau ai Japoniei)

Completările și explicațiile pe care le-ați dat aici sunt foarte bine venite, Magdalena și Corneliu. Vă mulțumesc pentru ele!

Îmi pare rău pentru întârzierea cu care răspund! Știți că evenimente urgente m-au ținut departe de calculator.

Cu prietenie, Maria