La sfat cu pasărea din tâmple

Parca imi aduc aminte de cineva care imbatrineste frumos in fiecare luna de decembrie. Cuvinte pline de o melancolie cu specific propriu.
Parca este un tipo in versul 9.
Numai de bine.

Gelu - prin ochelarii tăi ai sesizat corect acea inversare de litere, e specificul meu, ți mulțumesc de oprire, fiecare dintre noi ne trecem și petrecem într-o lună numită decembrie. Multe din cuvintele de aici nu-mi aparțin le-am împrumutat, așa ca un semn al aprecierii mele. Mulțumesc de oprire!

am gasit in cuvintele tale, Maria, acel \"decembrie\" al luminii.
Albul, chiar daca nu s-ar crede are si el \"nuantele\" lui. si tu stii sa le arati.
thais

‘Starea de dor’ poartă năvalnic semnele iubirii aruncate într-un puzzle în suflet și aranjate și ordonate în versurile unui poem de iubire.
Din alunecări repetate se dobândește ‘experiența căderii’ ce măsoară ‘ordinea inversă a liniștii’.
Piatră într-un râu învolburat este omul, căci apa încercărilor trece, însă el rămâne dârz să înfrunte alte și alte vârtejuri.

pe ochelarii tăi se întind năvalnic semne
degetele fine de-a pururi clandestine
într-o neîncepută stare de dor
se irosesc într-un neterminat
poem de iubire
asemeni apei curgătoare te tulburi
în ordinea inversă a liniștii
aștept să-nflorească gândul să mă îngădui

\"La multi ani!\" Bogdan Groza
Maria, esti catedrala amintirilor..
Linea

Maria, multumesc de cum tesi noi versuri pe marginea poemelor mele. :) Tuturor multumesc pentru gandurile lasate aici