Cercul

Indiferent de valoarea pozitivă sau negativă, în ecuația vieții, clipa gândului se lățește fără ca nimic s-o urmeze. Lumea se năruie în încremenire, iar liniștea nopții ( plină de mistere) se găsește dincolo de poezia cuvintelor. Amintire confuză a acelei siluete anonime, care se zbate într-un paienjeniș de condiționări, acceptate fără nici o deliberare, fără a mai distinge golurile interioare. Totul este acoperit , strivit și ascuns sub o pânză imensă de vorbe. Și mai spuneai să mă cuibăresc în tine!? nu într-un colț ascuns, ci în cel mai sigur! Și mai era ceva, cu ,, durerea altuia’’! Da, doare durerea altuia daca acel ,, altul’’ vibrează o dată cu tine! Și mai e ceva! Nu-ți pot cunoaște sufletul, gândind ca tine. Mă bucuram că va fi sărbătoare!!!