Ar fi trebuit sa fie roz. Asta pentru ca in trenul de noapte cu care am venit, adormise cu un ursulet de plus roz in brate - cadou dat de noi prapaditii - , Ana. O copila cu ochii mari negrii, cu
“Amurg de toamnă violet” G. Bacovia
Curge struguriu prin venele mele
Sângele rupt definitiv a ceară,
Magnolii curg topite sub
Frunzele militare ce-ți sărută hulpav palmele,
Către
Motto: „Într-o nucă haină nouă”
Hai încă puțin! Þine pumnii închiși la spate!
Râzi, Doamne ce frumos râzi!
Uite, noduroșii ăștia de copaci și
Uite, axiomele astea de anti-destine și
Uite, un
Motto: „Un petec de albastru, ocnașii zic că-i cer” O. Wilde
Simți cerul? Scoate așa vârful limbii
Și inchide ochii tăi mari.
Guști albastrul?
Expir, inspir, expir…
Hai sa dansăm!
Motto: „Drumul spre iad este pavat cu intentii bune”
Pe spate, lipit de asfalturi, cu ochii
Inspre varfurile
Fumului rasadit din genunchiul tau,
Alunecatorul buzelor mele,
Stau sa
Motto: „Iubirea-i o copilarie din care-nveti sa mori frumos” A. Paunescu
Pune-ti pe clinchetul
Gleznelor in aerul respirarilor mele,
Pune-ti o amintire
Precum gingasa ta
Aplecare…
La ape
Motto: „Carciumile le-as uita pe veci/ N-as mai sti nici mersul ce inseamna/De-as atinge-aceste brate reci/Si ast´par ca frunza cea de toamna” E. Esenin
Lasa o singura apasare
A buzelor
Motto: „Cel care iubeste simte nevoia sa daruiasca. Din ce in ce mai mult. Cel care doreste simte nevoia sa ia.Din ce in ce mai mult.“
Prelung, prelins, presarat
Pe cuvintele mele
Indlungul
