Mediu
Când aripi de corb bat nerăbdătoare
să le deschid ochiul tăcut al frunții mele,
sorb atunci din izvorul mustind a fân
și din codrul îmbrăcat în aur și aramă,
savurând gustul amar de frunză verde.
Sufletul meu își pune cămașa albă
sub nucul bătrân, la umbra copilăriei
și râd, și plâng și savurez amarul trecerii
ce și-a înfipt lacom colții
în țărâna efemeră a templului meu .
033.678
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- maria mosincat
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 67
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
maria mosincat. “umbre.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-mosincat/jurnal/1837837/umbreComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
fix comparațiile și toate epitetele (mult prea multe...) omoară textul.
uite cum ar putea să arate, deși e tot un text (prea) patetic:
Când aripi de corb bat
nerăbdătoare să-mi deschidă ochiul din frunte - tu
să-mi sorbi din izvor
gustul amar al apei, al frunzelor.
Când sufletul meu poartă cămașa albă
sub nucul bătrân
și râde și plânge - tu
să muști
din țărâna efemeră a templului meu.
uite cum ar putea să arate, deși e tot un text (prea) patetic:
Când aripi de corb bat
nerăbdătoare să-mi deschidă ochiul din frunte - tu
să-mi sorbi din izvor
gustul amar al apei, al frunzelor.
Când sufletul meu poartă cămașa albă
sub nucul bătrân
și râde și plânge - tu
să muști
din țărâna efemeră a templului meu.
0
Când aripi de corb
ating
ochiul tăcut al frunții
savurând gustul amar de frunze
sufletul își pune cămașa
sub nucul bătrân
și râd, și plâng amarul
ce-și strânge lacom colții
____
* dar este ușor să reconstruiești pe poezia altuia;
* forma de mai sus este obositoare.
cu respect,
pt.
ating
ochiul tăcut al frunții
savurând gustul amar de frunze
sufletul își pune cămașa
sub nucul bătrân
și râd, și plâng amarul
ce-și strânge lacom colții
____
* dar este ușor să reconstruiești pe poezia altuia;
* forma de mai sus este obositoare.
cu respect,
pt.
0

Cu prietenia cuvintelor!!!