Poezie

Pictogramele eu-ului

fluture ce rescrie lumea

2 min lectură·15 septembrie 2015

Mediu

cine-ntreabă

spre ce răsfrânge spațiul o chemare

cine se caută pe cine găsește

fluture spionând sincopa culorii infinit

bătaie de aripă transfugă mângâie sufletul îngropându-i uitarea

copacul foșnește în rădăcină fracturata-i lumină

fără smerenie alungă bondarii și-i pedepsește în frunză

anemică este

tumba de înger în clepsidră poate întoarce destinul

unde-i scânteia cine întreabă lumea ce fuge în mine mă ascunde

la vedere mozaicuri bizantine nevăzute

ridică smerite domuri în celule

absurdul blufează și rugul și linia dreaptă

dosar al dizidenței pe-o ferigă înscriu cu degete boante

în robă de sac măiestria își locuiește esența

fără să-ntrebe și fără procură

cine întreabă

spre cine îndrept fulgerul care mușcă identități de paradă

cine mă cheamă acum când festin de polen astral

mă deconspiră

nu mai pot să ascund universul în crisalidă

asta e

simplu și comun ca și mâna ce respiră epiderma

pictându-ne pe dinlăuntru galaxii

asta și sunt când îți freamăt în palmă chiar de spațiul se dilată

până dispare

cine mă-ntreabă de nu se găsește va trebui adresa s-o scrie sub piele

și să mă cheme

alo prezent în clipa diafană ce impregnează firea

în cine știe care spațiu rătăcit sub limbă

unde când spre ce transpiră efemerul învelit cu-o veșnicie

unde...

aici am fost întotdeauna chiar dacă lumea

mă caută pe-afară!

001.244

Maria Elena Chindea. “Pictogramele eu-ului .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-elena-chindea/poezie/14078833/pictogramele-eu-ului

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.