Poezie
Privirea fără îngeri
acoperișul lumii e spart
2 min lectură·
Mediu
mi s-a umplut de praf
pupila de privit minuni uitată pe-un raft de istorie
nimeni nu-și învață trecutul pașii noștri amnezici lasă ruine în urmă
acoperișuri pline de leșuri
obturează ochiului mării orizontul misterului
îmi spui că te doare
iarna din plagă înghite crivăț după crivăț endemic nervurile
dizidente notorii depun acte la ambasadele cărnii
spitalele-s în renovare perpetuă
în reflux răsăritul își surpă esența mâinile tale-s rănite
ce rost mai are scopului care
întrebarea-și consumă organele axul e rupt
și credința puțină
durerea se arde în supra-măsură
roata își soarbe abisul
deși toți îl proclamă adevărul în pubelă își face văleatul
tăcerea edenică e o povară când e frântă lumina
nu mai răsfoiește game (cheia sol nu descuie armonie în vaier)
în do major se îneacă cireșul cu fructul stafidit pe ram
corzile inimii plesnesc în arcul urii prinse
scot geamăt lugubru
privim tâmp cum zei de hârtie ne fură polenul
de zboruri golește aripa
privirea de sori
în cripte închiși îngerii țipă
veșnicia clipește uimită trage oblonul
rușinea să nu-i ardă cămașa stelară
în rotule pulpe sau coate julite de coasta aproapelui
geometria astrală se disipează
pocnește de atâta prostie bula de aer
ne respiră sincopat viața
nimic nu-și încape în piele fără cusătură de îngeri
pustiul se privește în cioburi
vede dragoni într-un vârf de chibrit
marea moartă își varsă blestemul în buricele degetelor
florile ofilesc în sămânță
nesărutate
gorgone îngheață adâncuri pietrifică timpuri
unde să fac pat
dumnezeu să-și odihnească
iubirea din pleoapă
doar un fulger tată îți mai cer
un fulger
012.029
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Maria Elena Chindea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 256
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 43
- Actualizat
Cum sa citezi
Maria Elena Chindea. “Privirea fără îngeri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-elena-chindea/poezie/14073837/privirea-fara-ingeriComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Fulgerul trimis de Dumnezeu dezintegrează criptele în care țipă îngerii închiși, iar cu reminiscențele lui poeții oferă luminiscențe creațiilor proprii.