La trap prin labirintul sângelui

între libelule tristețea întoarce genunchii-n sămânță călimara e plină cu aterizări eșuate din păsări zborul decupat sfâșie magia povestea mozaicuri iluzorii flexează glezna octavele îngrașă aer sidefiu reverberează tăcerea de aștrii eclozează sunete stranii geme lutul presat în vertebre prin crăpături de spațiu alunec și țip țip dincolo de geamul fumuriu pe care moartea desenează runele neiertării zebra sinapselor blocată de îngeri țesătura deasă a mâinii ce-apucă toate vorbesc despre o criză identitară extinsă pegașii agață de soare suflete jilave turează turbinele eoliene mă pipăi și doar găuri negre înfloresc papilele gustantive pupilă de noapte regurgitează miracolul strălucește hei ariadna aleargă după ghem prin mine