Poezie

Praf și pulbere

(Veni, vidi, exigo)

1 min lectură·2 septembrie 2008

Mediu

S-au spulberat iubirile în oameni,

S-au spulberat onoarea și rușinea,

Ne vindem frații pentr-un pumn de galbeni,

Iar sexul ne conduce rațiunea.

S-a spulberat de tot democrația,

Corupția și banii-s la putere,

S-a spulberat din fașă modestia,

Și am uitat cuvântul mângâiere.

Toți cei cu nasu-n vânt, cât o prăjină,

Ne tot arată cum e cu trufia,

S-a spulberat speranța în lumină,

Și noi precepte fac filozofia.

E noapte iar în țara lui Manole,

Iar vorbele lui Gyr ne dau binețe.

S-au spulberat mărețele busole

Ce ne-ar fi dus departe de tristețe.

Iar celor mulți, mai mulți ca niciodată,

Li s-a pierdut tot visul de schimbare.

Crezând mereu în viața-mbelșugată,

Vor fi din nou supuși la condamnare.

001.298

Marcel Cuperman. “Praf și pulbere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marcel-cuperman/poezie/1799915/praf-si-pulbere

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.