Revin tiptil...

De-a lui soață, bag de seamă
Tipul nu se sinchisește,
Vine cu buchet de cramă
C-ăsta nu se ofilește.
(C.I.T.)

A mea mă face de ocară
Că nu mă sinchisesc deloc,
Dar vin în fiecare seară
Cu un buchet de busuioc.

De-a lui soață, bag de seamă
Tipul nu se sinchisește,
Vine cu buchet de cramă
C-ăsta nu se ofilește.
(C.I.T.)

Chiar și c-un buchet de cramă
O serveam ,seara, regește,
Dar trăiesc de-un timp o dramă,
Tot mai mult se ofilește.

Iubita nu mai știe ce să-mi facă,
Dar pe cuvânt, nu o-nțeleg deloc,
Căci seara ea miroase-a busuioc
Iar eu la fel - miros a busuioacă.

Cînd, cu damf de busuioacă
Tu la domițil revii,
Știe soața ce să-ți facă:
Un borș acru-a doua zi!

Chiar și c-un buchet de cramă
O serveam ,seara, regește,
Dar trăiesc de-un timp o dramă,
Tot mai mult se ofilește.
(Miloș Petru)

Dragul meu Petruță, vrînd să ieși mai bine
Vii cu motivații bune de, profani:
Cred că \"ofilirea\", evident, provine
Întîi de la cramă și-apoi de la ani.

Dragul meu Petruță, vrînd să ieși mai bine
Vii cu motivații bune de, profani:
Cred că \"ofilirea\", evident, provine
Întîi de la cramă și-apoi de la ani.
Tataia

Știu Tataia bine,
Să mă-nbuni că vrei,
\"Ofilirea\" vine
De la anii ei.

Apropo de titlul \"Revin tiptil... la epigramă\"

Deși-i sensibil și subtil,
Tataia arde ca o torță;
La epigrame, nu tiptil
Revine, deci, ci-n mare forță!

Toate cele bune! Sănătate și succes!
Cornel

Bun venit, dragul meu Cornel, ca întotdeauna sensibil și plin de delicatețe. Madrigalul semnat de tine mi-a dat un sentiment de satisfacție deși, ca orice madrigal, exagerează o tîrucă! Îți mulțumesc pentru vorbele frumoase care, trebuie să recunosc, mi-au mers la inimă. Cu firească satisfacție Tataia îți transmie mulțumirile lui de optzecist.

Când mai vii tiptil pe seară
Mirosind a busuioacă,
Unge-te pe-obraji cu ceară,
Altfel dormi în promoroacă.