Epifanigramă

Ne invităm mereu.
De fiecare dată când ne întâlnim,
unul dintre noi lipsește.
Acum, în sfârșit, suntem față în față.
Două fețe ale aceleiași monede.
Identice. Dar diferite.
Între noi – Ianus.
Șoptește ceva. Parcă despre
moarte și viață…

(scuze ca a iesit asa. impartisem textul in 3 coloane, unele pasaje erau pe stanga, altele la dreapta, si altele pe mijloc. nu mai conteza acum, nu se intelege nimic asa cum a iesit.)

era doar o alternativa mai vizuala.

Trebuie sa fi fost interesanta varianta "vizuala". Dar si ce-a iesit cred ca e mai buna decat a mea.

nu, nu e bine.
ca [personale], mergea ca si ciot al unui principiu mai larg.
ca [poezie], se vede ca are doar scheletul, care se lasa vazut fulgurant, si atat. no flesh.

nu-mi ramane decat sa astept sa scrieti mai mult, si de data asta la granita dintre teza si compozitie literara

despre

bardo.

(Stiti dvs cum.)

cu bine,
Veronica

E greu sa mai scriu dupa ce Sogyal Rinpoche a scris "Cartea tibetana a mortii si a vietii". In schimb, voi posta imediat, tot la "personale" ca sa continuam dialogul,o scurta povestire cu (despre) Borges pe care l-am intalnit decurand

Ananda K. Ananda K. Coomaraswamy: IANUS - cele două „porți solstițiale” - cele trei pietre inelare : Pământul, Atmosfera, Cerul - „Suflul total” ( sarva-prama) = vidul central (semnificația simbolului semilumei)

Mi-ați dat de lucru, domnule Gorun! Mi-am amintit că trebuie să fi avut, prin fișierele vechiului meu laptop, niște notițe despre Ianus de la-nceputul perioadei mele „guenoniene”. Așa că vin să vă mulțumesc, atât pentru plăcutul (și (utilul) efort la care m-ați supus, cât și pentru imboldul de a reciti „Simboluri ale științei sacre” (știți că noi am mai vorbit despre asta și atunci spuneați că…)

Mă întorc la Epifanogramă, unde aș nota, tot așa, schematic, cam asta
Anca Manolescu despre Cusanus: De visio dei – perspectivă inversă – perspectivă trans-perspectivală – vederea „față către față” - chip și asemănare - vederea subiectivă și vederea obiectivă – picturile lui Roret van der Weyden.

Încă nu știu ce să spun despre „nu contează”. :) Îmi dați o mână de ajutor? Sau să o iau în stil cusan și să înlocuiesc „variantă” cu „varietate”?

Da, "varietate" e tocmai ce as fi vrut sa spun. Numai ca tu, cu sensibilitatea si subtilitatea simbolisticii, pe care ti-o invidiez, ai spus-o mai bine.

referintele, indiferent cit de ilustre [sau banale, pina la urma-i acelasi lucru]ar fi, nu pot sustine un text
mai ales unul in care eroarea pare sa fie algoritmul dupa care se desfasoara
iar cind spun eroare nu ma refer la amuzantele butade de genul "sint si nu sint", etc, ci la ceea ce logicienii numesc "contradictio in adjecto"
sint convins ca filosofeala asta a vrut sa zica ceva
ceva profund; din pacate esueaza intr-o metafizica de proasta calitate
lipseste aici exact ce se simuleaza ca exista - o meditatie profunda si senina asupra trecerii
pe scurt, o prostioara cu pretentii

ca dl. Pop chiar vrea (sau incearca) sa vorbesca serios. N-o sa-i raspund, raspunzandu-i. Ca tot e vorba de o "contradictio in adjecto". Punct. Si nu de la capat.