tristete. aleasa

chipul în care trăia singură orașul devenise celula ei de rezistență din care curg litere un zețar adună aranjează chipul in care trăiește olga nouvelle poupée qui boit cu jupoanele strânse pe glezne timpul singurătății curtea se umple cu dansatori fantomatici frica își schimbă felul de a trece capătă o piele neagră lucioasă bisericile furouri pictate dau orașului poftă de singurătatea ei repulsie suavă