Poezie
Joacă
1 min lectură·
Mediu
Uneori mă joc de-a ascunselea cu Dumnezeu,
Care toata eternitatea se osândește cu grija noastră.
Deci, eu mă ascund dupa o zi înnourată,
Și El se face că tună si fulgeră, căutându-mă.
Alteori mă scufund în marea îndoielilor
Dar El îmi desparte apele, lăsându-mă să mă regăsesc
În jarul ispitei. Mă spulberă viața și-atunci
El mă îmbracă în straiul său Dumnezeiesc.
În vise de copil mă petrec ostenit,
Iar El îmi alungă al spaimelor nori
Aș vrea din nou să mai pot să m-alint
De n-ar fi pe lume atâtea orori.
În celula trupului meu
s-a strecurat nimeni altul decât Dumnezeu.
Porțile sufletului larg le-a deschis
Și-acum îmi iau zborul. Spre tărâmul de vis.
001.820
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Macovei Costel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 114
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Macovei Costel. “Joacă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/1800808/joacaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.