luni

ziua de azi a-nceput bine m-am trezit într-o postură cel puțin ciudată ceru-mi căzuse-n brațe, inert și încerca și-mi dea de-nțeles că doar respirația gură la gură mai poate salva ceva l-am sprijinit cumva și i-am descheiat vipia de la gât răsuflarea lină se rostogolea din adâncuri aducând culoare și-un abur pe oglinda rece mă bucur c-am putut face ceva ca să nu se sperie mi-am lăsat pleoapele cu anunțul acela scris pe-un carton decolorat concediu de boală, vă rugăm reveniți mai spre toamnă