Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

sfârșitul jocului

nu am spus nimic despre tine

2 min lectură·
Mediu
la sfârșitul jocului și regele și pionul merg în aceeași cutie
cred că tu mi-ai amintit proverbul zâmbind în timp ce-mi numărai coastele
sau
poate
cine știe
era o altă voce din trecutul tău ori din sângele tău înfiorat
la sfârșitul jocului e bun un cântec de leagăn
cred că tu mi-ai șoptit asta în timp ce călugării îngenucheau pioși în fața icoanelor
cu degetele împreunate pentru genocid
sau
poate
cine știe
era vocea mea bântuită de foame bântuită de liniște bântuită de curgerea timpului
ți-am spus că locuiesc într-o pivniță cu vinuri
și că nu beau niciodată
că mi-am păstrat toate temerile aproape iar ele vor moșteni pământul
ți-am spus că trădarea nu este decât un țipăt al deznădejdii din om și din înger
că singurătatea este un film alb-negru în care nu-ți mai este dor de nimeni
nici măcar de tine
și primești doar un rol fără scenariu și fără sufleor
ți-am spus că sufletul meu este un străin care așteaptă la poarta casei tale cu o floare veștedă în mână
la sfârștiul jocului
ți-am spus toate astea apoi am închis ochii
și am privit neputincios cum pentru tine se răstignește Iisus
încă o dată
la sfârșitul jocului
am simțit neputincios cum în pieptul meu se deschide o gaură imensă prin care poți privi
cerul muntele stelele marea și nenumărate alte țări
dar niciodată inima mea
023708
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
228
Citire
2 min
Versuri
29
Actualizat

Cum sa citezi

lupu ionut catalin. “sfârșitul jocului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lupu-ionut-catalin/poezie/14072282/sfarsitul-jocului

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRR
razvan rachieriu
Jocul trebuie să continue, pentru a umple gaura imensă prin care poți privi cerul, muntele, stelele, marea cu substanță ludică, pentru a-ți alunga temerile și a pune în locul lor improvizația și imaginația, pentru ca singurătatea să ruleze în camera antifonată cu intimitate un film colorat cu reverii, pentru a te confesa sufletului într-o terapie a sincerității, pentru a transforma țipătul deznădejdii în voci caline ale nădejdii bandajând rănile psihedelice.
Dacă un joc se sfârșește, altul începe.

0
@lupu-ionut-catalinLC
Așa este. De fapt, cred că despre un nou început e acest poem, despre regăsire, despre vindecarea acelor răni. Cum altfel dacă nu trecând prin foc și sabie tot ce e întunecat? Și acest lucru se poate face doar privind din afară, senin, legitim și sincer în adâncul nostru și acesta poate fi primul pas spre schimbare. Zic și eu. Mulțumesc pentru trecere! :)
0