Păcatele
Mă jucam cu sânul ei un pescăruș se așeza pe nisip Marea se auzea în depărtare Ea renunța la sexul ei Întunericul se pătrundea pe sine Genitalele ardeau Era aproape de miezul nopții și carnea
giulgiul iernii
(viscol, ger, întuneric, în zorii unei zile nedorite) un petec de cer a înghețat doar luna în interiorul inimii ca o scânteie de lumină în întruchiparea neantului zăpada ne-a acoperit precum
Același vis
Sărbătoarea Crăciunului este cea mai frumoasă din an. Timpul pornește către cer asemeni fumului unui sacrificiu, iar demonul vine între oameni șiroind de miere după botez. Îmi țin sufletul
sfârșitul jocului
la sfârșitul jocului și regele și pionul merg în aceeași cutie cred că tu mi-ai amintit proverbul zâmbind în timp ce-mi numărai coastele sau poate cine știe era o altă voce din trecutul tău
Chef
mă întorc la poezie cu un trandafir între dinți iar călăul se așează în patul meu își freacă sugestiv organul genital și-și așteaptă stăpânul dacă nu eram în război aș fi scris despre el dacă
Frunza
frunza părăsește copacul în inima sa de frunză poți să te strecori toamna a trecut păsările au rupt lanțul au plecat în țările calde frunza plutește o vreme e așa frumos de acolo de
Poezire
mă leagă pământul de tine femeie iar tu te legi de-a mea fire ca un iepure de câmp ce tânjește după o pereche de aripi din dragoste pentru tine las liber inorogul priponit de patul de
Inscripție pe masa tăcerii
mi s-a spus că tot ce iubesc în pat se va întoarce cu fața la perete într-o zi și va scoate un urlet flămând că tot ce iubesc este ca-ntr-un film mut ce se repetă în golul propriei existențe la
Poem de dragoste (până se va topi zăpada)
dragostea ta îmi face carnea să plângă. arunc într-un joben zăpadă iar tu scoți din el un poet, o carte, o pâine. dragostea ta îmi stă ca un animal de companie pe limbă. când un cerșetor
Reclamă
Ești un pumn de vise la o răscruce de drumuri Ești sunetul cel mai asurzitor după cel al morții Ești tot ce poate fi dragoste pentru tot ce se naște a doua oară (întrebările tale s-au
ECO
1. puțini mă cunosc iar cei care nu mă cunosc vor ști că aici le vorbesc numai lor într-o zi am aflat că nu sunt și nu am zis nimic nu am simțit nimic nu am fost bărbatul nimănui nici cel
killing my demon with a dildo
când ajungi într-un colț rotund ori pe marginea toboganului când faci pluta într-o sală de cinema sau personajul principal moare ca boul când mergi în oraș la o cină romantică purtând la gât
Autor necunoscut
de umbra mea se lipește o mână iar mâna aceea scrie Love Is Colder Than Death și umblă umbra mea prin lume așa cum umblă dumnezeu fără lumină peste ape de umbra mea se lipește un
Umilința
râzând de cea pe care am iubit-o dinainte am trimis scrisoare dar plicul era gol am primit moștenire i-am spus opt anotimpuri și-o fra(Â)nghie îngustă am primit răspuns într-un plic alb
Nostalgia
Că scrii poezie Asta nu ți-o poate lua nimeni Dar poezia se trăiește înainte de toate Într-o sihăstrie cine știe pe unde Se trăiește în haine sfinte Și uneori te trezești dimineața Și te
Povestea schimbării la față
ea a scos zîmbind o cârjă dintr-un joben i-a deșurubat încet capul de pe gât și i-a întins cârja el i-a arătat pântecul mamei sale a tras-o de limbă și de păr prin iarbă și a
÷2
un melc ce nu coboară de pe coapsa ta povestea de amor la radio la miezul nopții trecutul ce ne ajunge sigur și perfid din urmă și ne roade stomacul trecând prin sufletul nostru ca printr-un
The Joys Of Stealth
parcă sunt nefolositoare toate aceste rugăciuni care vin și pleacă de la adam la eva de la adam la eva * a venit rândul meu să ling obrazul unui cadavru iar acesta să învie și să scrie odată o
poem de
rămas ce mai e de făcut e tot mai strâmt spațiul acesta în care nu pot privi te iubesc însă tu pleci din mine te furișezi într-un cub altor brațe ce se vor pierde în
cum să-ți trăiești tristețea
să ne iubim acum ne înconjoară corbi țipând în cor lasă-mă să te sărut sub piele și-ascunde greierul de ochii lor am vrut să dorm astă-noapte dar în mine s-au adunat zile atât de multe
Cub
ne întâlnim din dorința cuvântului doi devoratori de publicitate de spectacole din fața scenei două chipuri ce se privesc complice în timp ce degetele lor fac o cruce mare publicului în
tango la polul nord
1. în diminețile cu soare îmi deschid busola de multe ori ies în genunchi în calea melancoliei aș vrea să cresc un pom la sânii tăi iubito iar în restul timpului să ne facem singurătatea și
Clișeu No. 5
simt că febra îmi scoate încet ochii îmi amintesc de rădulescu și violența cuvântului ascult fanfara militară și muzica satanei pe un mix strig hit me dj iar boul chiar îmi trage o palmă
dacă singurătatea nu are nume
1. somnul prelungit ucide durerea la fel și albul la fel și iarna mere inimi degete pomi toate au înghețat ca-ntr-un tablou de caravaggio – îngerul decăzut cu aripile ude cu vioara pe
