Mediu
Scâncete se ridică bucuroase
de a fi scăpat din lăuntrul tumultos
cu zdrențe de plângeri pe oase
cu sânge în ochi și arsuri pe tors,
simt atingerea unei clipe
cu puterea unui gând
sublimă precum o părere
și-mi vine să plâng.
Era clipa ta ce mi-a izbit gândul
și m-a facut să tresar inocent,
era gura ta ce mi-a înghițit cuvântul
de dragoste...etern...
Era clipa ta ce m-a făcut să scâncesc
bucuros... c-am putut să sa spun
te iubesc.
002044
0