Liviu Nanu

Lavinia, eu cred că ori n-ai avut timp să citești cu răbdare, ori eu n-am reușit să mă fac înțeles. Probabil a doua variantă e adevărată. Sau ai tu pretenții prea mari de la mine, un biet versificator. Săru\' mîna pentru lectură și semn.

Îmi cer scuze. Cel care mi-a dat informația, m-a indus în eroare. bine că n-am apucat să mă duc cu lumînare la el, era vorba de nevastă-sa nu de personajul Bicuță. Dar tot sînt trist pentru pierderea lui. Am să retrag textul, mulțumesc pentru gînduri pioase.

Personal mă feresc să fac judecăți de valoare asupra unui text. Adică să spun că e bun sau slab. Nu sînt judecător și nici critic. Ca cititor însă, pot spune dacă mi-a plăcut sau nu și ce anume.
În ciuda aspectului \"jurnalistic\" al poemului de față, am găsit un discurs liric destul de coerent, un text rotund, cu idee și metaforă.
Am reținut:
\"în inima mamei a crescut un credit ipotecar și un funcționar\"
\"pămîntul împinge aerul mama se umflă devine un hidenburg în pragul
colapsului.\"
\"mîna preotului miroase frumos.
o sărut ca o vită mîngîiată pe greabăn.\"
\"palmele mele grăsuțe palmele mele umflate gata să plesnească
le ordon să plesnească.
ies în oraș mă întorc după dîra de sînge fidelă ca o cățea.\"
\"adul din creierul meu sporindu-și hectarele cu iadul oamenilor care pleacă.
unde e pacea și liniștea.
pacea și liniștea mea sunt în tine\"
\"deschid ușa larg perdeaua se umflă ca un înecat adus la mal de curînd\"
\"mi-ar plăcea să te strig pe nume dar lumea e un ochi uriaș.
te sfredelește pînă în uter și-ți macerează ovulele.
lumea e o fabrică de borhot și tu
nu vrei să se știe ce se întîmplă în tine.\"
\"nimic nu mă poate atinge sub această manta invizibilă.
eu văd toate acestea prin tine
m-am așezat în spatele ochilor tăi ca o anomalie
a nervului optic.\"

și finalul ca o cortină

\"trag plapuma peste cap. e totul bine.
sunt îmbrăcat frumos. e totul bine\"

oare \"jupuiesc\" e corect? eu știam că se spune \"jupoaie\"

cred că poezia asta a trecut neobservată și nu știu de ce

cu scuze pentru deranj,
al 89-lea cetitor
anton

de obicei cititorul vrea să vadă o pagină virtuală asemănătoare unei pagini de carte. Cel puțin proza se citește mai greu acum cu deschiderea asta a paginii virtuale. sînt niște cutume care n-ar trebui schimbate. Așa cum ne-am învățat să scriem de la stînga la dreapta și să citim la fel, așa ar trebui să avem în fața ochilor, o pagină mai puțin lăbărțată. Sau măcar încadrată altfel.

cu scuze pentru deranj,
anton

Adrian, te anunț că între timp studiez marketingul, cînd voi ajunge la marketing poetic, am să te anunț și am să scriu o poezie frumoasă-frumoasă, adică pentru gustul mataHAle. Una despre femeia ghiulea cu aripioare și piept dezosat, am reținut.

Sesizez un altfel de discurs liric la tine. Presupun că ți-ai propus un ciclu de poeme tematice. Mie îmi place tema asta (spiritual-geografică) și felul cum reușești să transmiți emoția unor locuri și stări sufletești.

Întotdeauna o versiune nouă e socotită mai slabă decît cea anterioară. De exemplu mulți spun că xp e mai bun decît vista. Mie îmi place că există opțiunea \"print\". Maimuțoiul nici eu nu știu ce face, dar sper să aflăm curînd. Cam lăbărțată pagina de text, dar e chestie de obișnuință. Dacă mi-aduc bine aminte mulți au avut nostalgia verdelui de altădată al site-ului (inclusiv Silvia). Pe mine m-ar interesa accesul la baza de date, la textele și comentariile proprii. În sensul că mi-ar fi plăcut să se poată salva dintr-un click toate comentariile făcute de un autor.

emilian, e ok, onorat de vizită. Părerea ta (ca de altfel a oricărui cititor, este importantă, mai ales dacă e sinceră. Ultima parte și mie mi-a plăcut (altfel n-aș fi scris-o). Probabil că acolo e cheia poemului și de-aia ai remarcat-o.

Un poem frumos, doar că penultimele versuri ale fiecărei strofe rup ritmul într-un mod mai puțin estetic. Nu e un capăt de țară, dacă vrei poți repara. Dacă nu, nu.

cu scuze pentru deranj,
al 15-lea cetitor
anton

Eu îmi imaginez adesea o cabană la munte în care să stau izolat (doar cîteva zile, desigur) printre nămeți, viscolul bătîndu-mi zi și noapte în obloanele de lemn. Focul arde în sobă/șemineu/aragaz/plită electrică și eu nu joc niciun joc pe dezbrăcate pentru că sînt mai tot timpul dezbrăcat. Idilic, ce mai...
Strofa a treia eu, ca cititor, consider că suferă la exprimare în primele două versuri. Adică nu reiese ce îl întrebi pe respectivul și \"după care\" ce?
Cam atît.
Citit, plăcut,
al 200-lea cetitor
anton înzăpezitul

Bun poem. Are ideee, metaforă, ritm, dar mai ales emoție.
citit, plăcut

cu scuze pentru deranj,
al 228-lea cititor
anton (încă) înzăpezitul

Ina, sile - cu întîrziere și cu scuze vă răspund, și trebuie să mă iertați. Nici nu cred că mai intram aici prea curînd, dacă nu mă trimitea poezia stimatei noastre colege, Ela, poezie care m-a amuzat peste măsură. Așa mi-am adus aminte că am scris și io cîteva chiftele d\'astea amuzante (pentru unii). Onorat de trecere și semn.

Un poem bun. Am remarcat \"eu voi tăcea ca un sâmbure\", o metaforă care face toți banii.

Tamara, chiar există o astfel de fundație \"Patru lăbuțe\", dacă mi-amintesc eu bine. Și mie îmi plac animalele, e drept unele la grătar. Nu e cazul caninelor, firește :)
Uite, azi am mai văzut una, pe care o s-o pun într-o povestire, că e bună: Un polițist și cu un amic merg la restaurant. După ce au băut ei ceva, amicul zice \"stai liniștit, plătesc eu totul\". Dar celălalt, polițistul, ca să fie sigur că nu fuge (așa cum mai făcuse), i-a legat o mînă de masă cu cătușele. Faza asta îmi amintește că într-un timp am vrut să-mi deschid un bar, o cafenea. Aș fi numit-o Alcatraz, și fiecare client ar fi fost legat cu o bilă de picior, cît timp făcea consumație. Nostim, nu? N-am renunțat la idee, rămîne doar să cîștig la Loto porno cîteva milioane. Asta presupune că trebuie să joc, nu?

Bun venit pe site. Sînt convins că proza ta își va găsi și aici cititori fideli, se vede că ai exercițiul scrisului. Chiar dacă pe monitor lectura este mai dificilă. Sugestia mea este să încerci să scrii și în foileton, cu episoade mai scurte, accesibile și celor grăbiți sau nerăbdători. Eu voi imprima textul, lectura pe hîrtie se face mai ușor, cînd e vorba de proză.

Mădălina, Dana, Carmen, Bogdan - Onorat de vizită și semn. Poezia a fost scrisă în ideea unei parodii (spuneam mai sus) la poezia jurnalistică, la confuzia care se face între liric și altceva. Se pare că mesajul a fost receptat așa cum trebuie.

Norocul meu cu Anca, altfel cred că aș fi ratat poezia asta.
Chapeau, cred că e poezia zilei (pentru mine). Dar mai e timp, cine știe, poate mă apucă pe mine inspirația și scriu ceva :)
De acord cu Felix, ce aș mai putea adăuga? poate doar \"întîmpla\" și \"cumva\" se suprapun nițel

al 721-lea cetitor
anton

Am remarcat:
- Prima strofă
- \"...șoarecele asimetric al nimicului\"
- Ultima strofă
Suficient pentru a lăsa un semn de apreciere

cu scuze pentru deranj, al 75-lea cetitor
anton

Dacă nu se poate o revistă, măcar un buletin informativ literar (cultural) periodic (lunar, trimestrial) care să cuprindă cele mai vizionate texte literare (cu comentariile aferente), recomandările editorilor, pagini cu profil de autor, evenimente (cenacluri, lansări de carte, expoziții), critică literară, eseuri.
Librăria virtuală stagnează, Radu, ai cîștigat pariul cu mine. Eu eram mai optimist, spuneam că din cei 15.000 autori (cîți erau înregistrați atunci) nu se poate să bu fie interesați și de carte, măcar 100-200. Iată că m-am înșelat, sînt stocuri de carte neatinse în depozit.
Dacă este cazul revin.

suna frumos \"egretele timpului\", acel (r) nu cred că ajută prea mult, ar trebui lăsat și cititorul să citească printre rînduri, să înțeleagă.
cu scuze pentru deranj,
anton, cititorul 103