Liviu Nanu

Și nu în ultimul rînd, corectează greșelile de gramatică din text (oferii, gandii...)

LIM, pune la păstrare o sticlă de \"Blazon de Lechința\" s-o bem la vară.

Uite, mie tocmai \"buzunarul\" mi-a plăcut. Dar nu numai. \"iepurele prin între faruri\" ar mai fi un motiv.

Nu înțeleg de ce \"mai cu seamă\" din prima strofă. În orice caz, mie, un admirator (din umbră) al felinelor (vorba unuia \"ah, tigroaico!\") mi-a plăcut abordarea lirică. Arhitectura poemului (forma, adică) mi se pare mai puțin inspirată în partea finală, dar, presupun că asta este alegerea autoarei, care are multă experiență, uneori neîmpărtășită.

Prospero ano y felicidad!

Și mai urez și eu ceva: poeților să le crească metafora, prozatorilor să nu facă hemoroizi și epigramiștilor să le iasă poanta.

În opinia mea din acest text rezistă doar prima și ultima strofă. Celelalte ar trebui reformulate.
cu scuze pentru deranj,
al 51-lea cititor,
anton

Sigur că vă pot da o adresă poștală, dar nu aici, în comentariu. Dați-mi o adresă de mail sau mă puteți contacta pe adresa mea de mail din pagina personală de pe agonia. Mulțumesc!

Felicitări! Să ne spuneți și cum îl putem procura.

Am remarcat:
bidonul de plastic (poate pentru că mă încearcă sentimente confuze pentru bidoane zilele acestea)
eleva din prima bancă (te-aș ruga să n-o neglijezi pe aia grăsuță, pistruiată, cu ochelari din ultima bancă, nu știi ce farmece ascunde sub bluză)
frunza așezată la loc în copac (aici cred că ar trebui să umbli puțin la formă, seamănă cu un proces verbal)
îngerul de pe umăr (poate pentru că am scris și eu în tinerețe, adică acum vreo cinci ani despre un înger care mă ștampilează pe umăr)

Sînt convins că vei avea succes în fața elevilor, ești un recitator talentat, aproape că mă roade pizma.

Vasile, Silvia, și din nou, Aurel. N-aveți boală sănătoasă :) Cu Radu m-am lămurit mai sus, în aceeași idee, desigur :)

Pîrîc(o)iosule! Din cauza unora ca tine nu mă mai citește (că de comentat, nici atît) Nia. In(di)vidiosule! Am să te spun lui Bicuță, na!

M-am poticnit nițel la versurile patru și cinci, n-am stat să număr silabele, dar cred că ar trebui reanalizate și eventual modificate.
Citit, plăcut
anton,
al 13-lea cititor

Spusă așa, dintr-o suflare, ți-ai asumat un risc. Acela de a nu fi receptată pe deplin de către unii cititori. Dar sigur se vor găsi suficienți care să aprecieze oferta ta. Mie mi-a plăcut, e un exercițiu liric nu neapărat nou, cît mai ales echilibrat, bine construit și interesant.

Silvia, mă bucur că poezia mea te-a inspirat, e o replică foarte reușită, aproape că te invidiez.
Aurel, acum cîțiva ani, cu ocazia unor alegeri locale, am scris niște versuri propagandistice, cu iz pseudo_electoral. Ziceam așa (citez din memorie): \"Dacă vrei căldură-n casă și apă la robinet/votează cu nostalgie trandafirii din buchet\". Uite, de ia suferi la 14 grade, n-ai fost orientat. Sper măcar că ai apă în casă, fie și sub formă solidă, că merge la whisky. Onorat de vizită și semn.
Radu, mulțumesc pentru atenționare, am făcut unele corecturi. În primul caz, varianta ta era mai bună, recunosc, dar parcă o mai scrisesem cîndva, simțeam că mă repet. Totuși, am schimbat. În cel de-al doilea caz, m-am și distrat ce cacofonie am putut să produc și cît de neatent pot fi uneori. La ultimul vers și eu am oarece nemulțumiri, sînt în căutarea unei soluții, deocamdată las așa pînă îmi va veni vreo idee. Onorat de vizită și apreciere.

Cred că titlul ar trebui schimbat. În rest, e un poem bun, mă bucur că l-am citit. Mi-a plăcut, în special finalul. Recunosc, am ajuns aici datorită comentariului pe care mi l-ați lăsat la un poem, dar nu îmi pare rău, oferta dumneavoastră lirică pare matură și interesantă, am să revin, aveți potențial și sînt sigur că voi avea surprize plăcute și cîte ceva de învățat.

Sărbători fericite!

Sînt surprins și era gata să cad pe spate văzînd un comentariu la acest poem pe care îl credeam ocolit de cititori și mai ales de comentatori. Face parte (așa cum spun și în subtitlu) din ciclul de poeme \"indiferente\" prin care încerc să propun un fel de lirică (sau mai degrabă o atitudine) rezervată, o implicare a mea aparent mai voalată, mai distantă, punînd cititorului în mînă (sau. mă rog, în fața ochilor) o jucărie lego_poetică cu care să poate jongla după bunul său plac. Nu-mi iese de fiecare dată, dar pînă la urmă, aici este un atelier în care foarte important este (sau ar trebui să fie) feed-back-ul, autorii, indiferent de talentul sau experiența lor avînd de fiecare dată de învățat de la cititorii săi. Abia după aceea, după acest rodaj necesar, urmează și proba hîrtiei, în care selecția trebuie să fie mult mai riguroasă.
Eu vă mulțumesc că ați avut răbdarea să mă citiți și mă onorează părerea pe care o aveți despre producțiile mele în general și despre aceasta de față, în particular. Vă mai aștept și sper să nu vă dezamăgesc, chiar dacă uneori mai dau și rateuri.

versurile doi și patru sînt în suferință, primul din cauza alăturării nă_ne al doilea din cauza unei repetiții (voită, desigur). În ansamblu un poem bun, cu mici imperfecțiuni care însă nu dăunează estetic.

Un poem dens, puțin cam încărcat, o epistolă elegiacă aș îndrăzni să spun, care respectă convenția lirică actuală. Multe metafore (de aici și încărcătura de care făceam vorbire mai sus) dar care nu deranjează în ansamblu.
Am remarcat:
\"un fel de iarnă, ciudată, cu ochii desenați pe ferestre\" (\"ciudată\" îmi pare în plus)
\"o durere cât zece vieți, care urcă pe blocuri
un fel de moș crăciun din plastic, agățat stupid de pervaz\" (și aici m-aș fi oprit)
\"bulgării de mâhnire
devin hrana savuroasă de la miezul nopții\"
\"să nu mai fie spații de sinceritate, marșul peste suflet, supliciul
nu se va topi vreodată, oricâtă iubire ar răsări peste el\"

Un amic mi-a sugerat să scriu un Plugușor dedicat partidului unic și conducător, adică un plugușor democrat, cum ar veni. După prima strofă, cînd am dat de nuanțe portocalii, mi-a venit brusc o greață, că am abandonat. Începusem așa:

Aho! aho! copii și frați
Stați puțin și nu mînați
Lîngă boi v-alăturați
Boii noștri, democrați
Să pornim pe înserat
Plugușorul democrat

Aici m-am oprit, m-a luat durerea de cap și greața și mi-am pierdut inspirația.
Las așadar altora, mai tari decît mine, posibilitatea de a continua demersul meu.
Am și un premiu pentru cea mai inspirată variantă: o portocală, desigur.

Bun poemul, mai ales pentru o zi de marți.
Am reținut:
\"cu sufletul dilatat\"
toată strofa a doua
toată strofa a treia
ultimul vers
Dar efectul este dat de poemul întreg care generează o stare de emoție, așa cum trebuie să facă o poezie