Liviu Nanu

Îți priește viața pe ocean, se vede. Poezia este excelentă. Felicitări Simona, și ține-o tot așa!

Văd că ți-a priit sfîrșitul de săptămână. Deh, cînd stai printre poeți...
Felicitări pentru poezie, se pare că ai găsit formula...
Spontaneitate, sinceritate, fluență, metaforă...

Pane, reușită fotografia. Felicitări!
Steluță pentru fotografie.

îmi cer scuze pentru unele greșeli. Pot să dau vina pe grabă?

Cristina, mi-a plăcut. Ai grijă, însă, cînd ajungi pe plaja elenă și auzi valurile ibindu-se de țărm, să nu-ți fugă gîndul la șoferul de taxi, la ferițele din gară sau la pisica ta. Un scriitor, spunea că îl deranja mereu picătura care curgea de la chiuveta stricată a camerei de hotel, și își închipuia că e o cascadă. Cînd, după ani, a ajuns să vadă cascada (Victoria, parcă), îi venea în minte tot picătura de la chiuvetă...

Alex, neamțul are o vorbă: \"Nicht forțirăn!\". Eu te apreciez și îți înțeleg dorința de perfecțiune, dorința de a face parte dintr-un grup de elită, \"cu papion\". Eu, cum spuneam și într-o poezie, probabil că fac parte din tribul celor cu bască. Și sînt destui ca mine, asta nu înseamnă că vreau să-i atrag într-o tabără, sînt deja conturate anumite grupuri. Indiferent de opiniile lor contradictorii, cred că toți doresc binele site-ului. E drept, că lectura se face de cele mai multe ori selectiv. Din mai multe motive: 1, nu este timp suficient, 2, număr foarte mare de texte, 3, preferința pentru anumiți autori.
Poezia nu se citește precum proza. Poti citi sute de pagini de proză într-o zi, dar poezie, ți-ajung 5-6, hai 10 ca să poți intra în starea de poezie, apoi intervine un fel de inhibiție (de protecție), nu mai poți recepta la fel.
Atît, deocamdată, Radu are dreptate, ce-ar fi să comentăm toete textele care nu ne convin? Nici nu vreau să mă gîndesc...

Deja sînt invidios pe voi. Mai rar așa evenimente frumoase și...mai rar așa poezie. Oriana, ai ieșit din tipare, este o poezie excelentă.
Care ești tu? Că pe carte nu semeni cu nciuna.

Nexus, Atman, Neisa, mulțumesc. Azrail, așa este, glonțul dum-dum este un glonț cu încărcătură explozivă cu efecte mult mai mari. Andia, eu nu mi-am făcut iluzii cu textul ăsta...și mai voiam să spun ceva, dar am uitat, oricum nu era nimic important. Textul e slab, recunosc, am vrut însă o mică schimbare și asta la final unde las cititorul să interpreteze cum vrea el.

Licorna, nu cred că tu dacă citești de exemplu despre dărîmătorii de icoane îți închipui niște indivizi mascați cu ciocane în mînă umblînd prin biserici. Cam așa și cu berea, eu prefer vinul de Focșani.
A bon entendeur, salut!
Mai ținem legătura.

Bine zicea Brâncuși. De luat aminte!
Frumos.

Văd că faci domnișoarele să suspine, Pane. Uite și de la mine o steluță pentru lumile clădite pe sfîrcuri și pentru nimbul din final.

"zi solitară trăită în doi". Ploaia cea rară, hmm, cam forțat, oricum, reușită.

Cu exceptia primei strofe, unde ceva parcă nu sună, (că-mi ești..., să-ți rămîn) poezia este frumoasă. Dar poate că intenționat ai ales această formă de exprimare... puțin obosită metafora, însă mult sentiment.

Prima parte mi s-a părut mai bună, apoi treci într-un ritm putin cam pueril (tara-rara-tara-rara). Totuși, în ansamblu poezia este frumoasă pentru că SPUNE ceva si mai ales CREEAZÃ o stare.

Da, m-a inspirat si filmul, a picat la tanc. Il mai vazusem de doua ori, si tocmai lucram la un text despre un inger (am mai scris despre ei). Asta s-a grefat pe ideea vecinului decedat si a iesit poezioara asta pe care o cred perfectibila. Multumesc pentru aprecieri.

La editura TIPOALEX, acolo am găsit oarecare înțelegere și am mai colaborat cu ei. În sensul că voi plăti relativ puțin și în rate. Probabil în două-trei săptămîni, lucrează repede și sînt serioși.
Romeo, mulțumesc. Și știu eu de ce...

Eu vreau să știu a) cine a furat mireasa și be) s-a jucat cămașa miresei?
Da, m-am distrat nițeluș.

Da, aș zice interesant (ochii ploii, rotunzi, șarpele-cîine...)
Cum rămîne însă cu sfîrcul mumultiplicat?

Eu cred că refăcută pe alocuri, poate fi chiar bună. Aici îi dau dreptate lui degeaba, cred că te-ai grăbit.

Începi în forță, dar imediat (strofa 1, versurile 3-4) dai cu stîngu-n dreptu’. Pe urmă îți revii, dar personal, după ce am citit și strofa a doua (promițătoare), nu am mai avut răbdare să termin textul. Cel mai mare dezavantaj este că SCRII CU MAJUSCULE.