Liviu Nanu

Adrian cred că ai tastat greșit nu poate fi vorba de \"Scurt tratat de luptă cu corupția\". Poate cu anticorupția, ăsta e dușmanul actual:) Sau mă înșel?

Felicitări! Orice apariție de carte e un motiv de bucurie, iar un debut cu atît mai mult. Cine a făcut coperta 1? e foarte viu colorată, precis va avea succes la adolescente.

Felicitări autorilor și Mariei pentru prezentare!

Păcat că n-am talent de epigramist, iar umilele mele încercări n-ar putea vedea hîrtia. Aș fi fost onorat să apar în prezența unor nume cunoscute. dar ideea unui volum sau antologii de epigramă este bună. Ar trebui să colaborați între voi, epigramiștii, nu mi se pare prea greu, oricum vă înțelegeți mai bine între voi decît poeții. Poate pentru că aveți simțul umorului mai dezvoltat.

Fiind trimisă pe 14 iulie, mai bine o adresai președintelui Franței, oricum ai fi avut șanse mai mari. Sau președintelui din Burkina Faso. Al nostru parcă declara în urmă cu ceva timp că nu-l deranjează mediocritatea.

Mihai, ultima frază e menită să implice (și) cititorul. Uite, tu ți-ai pus întrebarea, deci a avut efect. Poate fi de la horror pînă la suprarealism. Un fel de puncte puncte...

Te rog să corectezi, ai greșeli încă din titlu (adolescen), iar după semne de punctuație se lasă spațiu. Și încadrează corect, nu e poezie, eventual personale.

Dodu, Șerban, Felix, Mircea - onorat de prezență, comentarii și sugestii. Am mai făcut mici corecturi, și poate mai fac, în funcție de reacția cititorilor. N-am intenționat să stîrnesc hohote de rîs, asta e sigur.

Am făcut mici modificări care sper să dea rotunjime textului, dar dacă v-a plăcut chiar și așa, neterminat, tot mă simt onorat.

Mihai - onorat de trecere, mă bucur că încercările mele lirice au avut ecou.
Ina - ce să mai spun? dacă ai ajuns chiar să fredonezi, înseamnă că am șanse :) o bună parte dintre poeziile mele pot fi cîntate, totul este să ai imaginație. Mulțam de semn.

În \"Foaie pentru minte, inimă și literatură\" nr. 4838 din 24-25 iunie 2006 sînt publicați cu 3 și respectiv 2 poezii, colegii noștri Adrian Munteanu și Anca Pepelea.

Gabriel - nu cred că va continua. sau nu sub forma asta. Dar cine știe?
Ciprian - da, ai sesizat \"capcana\". și faptul că ai avut răbdare să treci mai departe, ba chiar ți-a plăcut, nu poate decît să mă bucure

O poezie de un exotism liniștit. în urma lecturii capeți nu numai o emoție lirică, dar și un sentiment de liniște, de plutire. Contribuie la această stare și cuvintele și expresiile folosite de autor (\"străzi liniștite\", \"se prelinge\", \"visări molcome\", \"îmblânzirea pietrei\", \"pâlpâirea umbrei\"...). Cheia poeziei stă în \"la capătul călătoriei se pierde ispita\" dar și în versurile ultimei strofe. O poezie care dă măsura maturității autorului și a trăirilor sale lirice.

Anghel, ai dreptate, s-a mai scris în forma aceasta, n-am pretenția că deschid un drum. Dar am vrut să scriu în rimă și totodată să aranjez slovele ca și cum aș scrie într-un jurnal.
M-am gîndit că așezate astfel versurile mele, vor cere și un efort în plus cititorului, solicită participarea și pentru unii poate să fie o surpriză plăcută. Onorat de comentariu.
Bella, prezența ta întotdeauna îmi face plăcere și vorbele tale mă înduioșează. Voi încerca să țin sus ștacheta. M-ai determinat să mai adaug o zi la jurnalul meu, sper să-ți placă.

Emilian, ai perfectă dreptate, și eu fac tot felul de încercări, cum spuneai, aici este un atelier, de ce n-am avea curajul? Ce am vrut să spun e un fapt divers și banal, așa cum bine ai sesizat. Dacă el va produce o emoție vreunui cititor, înseamnă că se apropie de poezie. Dacă nu, nu. Mai încercăm. Deși e posibil ca forma aleasă de mine să nu fie cea mai fericită, am încercat ceva nou (pentru mine, desigur). Onorat de trecere și semn.

Am fost plecat cîteva zile și abia acum am citit ultimele comentarii. Prezența voastră (Cristian, Karla, Ioan, Costin, Ionuț, Bianca) mă onorează. Iar despre traducere, ce să mai spun? abia aștept s-o văd.

Mădălina, ok.
Ela, \"niște\" avea rolul să evite cacofonia. Dar atenționarea ta m-a determinat să reconsider comparația ca metaforă, așa că am schimbat. Însă ai dreptate cu mii_mii, deși nu sînt alăturate. Mă tot gîndisem cum să schimb pomii ăia și tu mi-ai dat bobîrnacul spre un sinonim mai inspirat.

Cu scuze pentru întîrziere, încerc să răspund comentariilor voastre.
Ofelia, nu știu ce ai înțeles, dar chichirezul nu stă în puțulici, aia era o figură de stil.
Camelia - el, da, chiar el sta să-mi asculte poveștile. Cine este el? asta s-a întrebat și Bobadil. Poate fi oricine, pot fi chiar eu, celălalt. Mă onorează aprecierea ta.
Maria - ai dreptate, e poezia momentului, poate a detaliului, și de ce ne ferim nu scăpăm, adică de patetism. Important este să nu rămînem ancorați în el. Mulțumesc pentru apreciere.
Mădălina - așa ai înțeles tu? ar trebui acum să intrăm în teoria semnificantului și a semnificatului și nu cred că este cazul, au spus-o mai bine alții, de exemplu Mircea Scarlat în \"Istoria poeziei românești\", 4 volume, ed. Teleormanul liber.
Florina - pomii au rolul lor, acum nici eu nu-l văd prea clar, dar în timp ce vor crește mă voi lămuri. La fel și cățeii, aici ai intuit bine. Tot plină de haz cum te știu, nu ești cumva din Gura Humorului?
Andule - deci, nu :)

Am citit părerea lui Grigurcu și nu spune rău. Însă, ca mai toți criticii, suferă și de subiectivism. Face, e drept și cîteva aluzii \"Ceea ce intrigă la lectura actualei producții versificate a lui Adrian Păunescu este continua sa degradare\", \"Talent promițător la începutul catastrofalului său periplu, Adrian Păunescu nu e azi decât o impozantă întrupare a nonpoeziei\". Ce să însemne asta? că poetul a fost un talent promițător dar n-a confirmat, că lirica sa a suferit o continuă degradare, deci la început a avut o oarecare valoare. Probabil este vorba de perioada de început a poetului, cînd era \"talent promițător\".
Citatele din articol sînt atent selectate de către exeget, ele definesc în mare măsură omul și poetul Adrian Păunescu.
Dar pentru o corectă informare a cititorului, și în spirit obiectiv, poate ar fi trebuit să citeze și din poemele sale reușite. Mie îmi vin în minte cîteva versuri din \"Antiprimăvara\" (nu tot poemul), \"Cine iese ultimul din țară\" (nu pentru valențele estetice, firește)
\"Sărăcia noastră ne omoară,
De atîta marș ne doare splina,
Cine iese ultimul din țară
E rugat să stingă și lumina.\"
sau
ultimele versuri ale unui pastel:
\"Că suntem în lume pe-acolo prin partea
Pe unde întârzie poșta și moartea\"
Părerea mea este că nu există personaj perfect pozitiv așa cum nu există nici personaj perfect negativ. Dar dacă tot îl analizăm, e bine să vedem cît mai multe fațete ale aceluiași adevăr. Rămîn la părerea că din toată opera sa putem alege de o plachetă. Ceea ce nu e tocmai rău.

Florin, de acord cu tine. \"Poet național\" mi se pare și mie deja prea mult. Parcă Nichita sau Sorescu, Blaga sau
Arghezi n-au primit astfel de titluri. Părerea mea este că Păunescu este un foarte bun versificator, din a cărui operă poți alege și poezii bune. Mai cred că a căzut în manierism și autopastișă, a intrat într-o fundătură de unde nu știu dacă mai poate ieși, sau dacă ar vrea să iasă. Asta dacă mă refer doar la opera lui poetică. Și prefer să mă limitez doar la asta, cum spuneam mai sus, profilul lui moral nu mă interesează. Dar pe de altă parte nu știu dacă sînt eu cel chemat să facă astfel de judecăți de valoare. E doar o părere personală.