culture pub

Bucureștencele de 30 de ani, alea frumoase și deștepte, se țin vara de șotii. Una cumpără cărți, iar ailaltă o păzește, ca să nu-i fie sustrasă agoniseala. Din nebăgare de seamă, una dintre cărțile astea mi-a fost uitată pe masă. Un fel de cadou, mi-am zis, după ce fetele-au plecat chicotind. E o carte cu o copertă splendidă: o fereastră \"termopan\" întredeschisă, montată pe un zid de cărămidă aparentă. Da, da-n spatele ferestrei e tot zid. Mișto! E Codul Zambaccian! Cartea e \"practicabilă\", adică-i poți accesa conținutul. În loc de prefață, de la pagina 7, până la pagina 9 inclusiv, autorul, nimeni altul decât Adrian Năstase, ne spune pe un ton și cu o impertinență indescriptibile că are la-ndemână o grilă specială pentru a ne orienta printr-un șir nesfârșit de fapte confuze. Vezi Doamne ne dă codul gratis, pentru a ajunge la-nțelesul confuzelor fapte. Conștient că și-a propus un lucru greu de făcut, afirmând că nu va invoca nici o clipă obiectivitatea, autorul ține din capul locului să asigure pe fiecare cititor, că de la un capăt la altul al textului rămâne cinstit cu el însuși. Aha, cititorilor ... treaba voastră!, indiferent de subiectivitatea fiecăruia, să nu care cumva să nu fiți de acord cu autorul și cu punctul său de vedere. Totul e \"de gata\". După înlocuitorul ăsta de prefață urmează o serie de articole (editoriale), de-a dreptul constituționale, publicate de Năstase-n Jurnalul Național, în perioada 20 ianuarie 2005 - 7 iunie 2006. Folosindu-mi toată impertinența de care sunt în stare, am să-ncerc să vă dau sumarul acestei cărți pe tavă - cartea, din spirit de economie probabil, nu are sumar! Cu totul sunt 71 de articole. Între primul, intitulat: \"Independență sau intimidarea Justiției? și ultimul articol, intitulat: \"Scurt tratat de luptă cu corupția\" se consumă o lume codificată, desigur. În primul articol autorul suge pilula amară a speranței magistraților induși în eroare de fumigenle aruncate în curtea lor pe 20 ianuarie 2005. Urmează un \"Scurt tratat de DaDaizare sau pe cine schimbăm săptămâna asta\". E un \"postelectoral\" plin de nostalgie cu privire la modelul european al alternanței la guvernare. Articolul e isprăvit pe 27 ianuarie 2005, dar e proaspăt încă în mintea mea, în acelea ale cititorilor Jurnalului național și-n ale pesede-ilor. M-au podidit lacrimile, abia descifrez titlul celui de-al treilea articol: \"Rescrierea trecutului\". La capitolul rescrierii sunt citați: ambasadorul SUA, Jack Dyer Crouch, Banca Mondială, Marea Neagră, Turgut Ozal, Ministrul nostru de externe Adrian Năstase, Președinții Constantinescu, Iliescu și Băsescu, Orwell și Semnificația Politică sau Ideologică, precum și un Cerc mai larg din care făcea parte o Persoană Importantă (VIP, cum îndeobște se spune), precum și alte Elemente, Sondajele și Viitorul Liniar. Trecând cu bine de 3 februarie 2005, ne putem ocupa de \"Federația Română de Șotron\". Aici lucrurile nu stau bine. Federația asta este o alianță de conjunctură, prin urmare nu poate guverna coerent. Autorul are dreptate, pentru că și-o acordă singur, adirmând cu tărie că a reușit să afle ce se ascunde înlăuntrul lozincii D. A.. Astfel a mai trecut o săptămână - suntem în 10 februarie 2005. (Adrian NÃSTASE, CODUL ZAMBACCIAN - Ed. Nemira & Co, 2006; ISBN (10) 973-569-858-7, ISBN (13) 978-973-569-858-4) P.S. Vă promit că v-o citesc pe toată . Păi ce, credeți că ne jucăm aici?