Scrie Intră în cont

LM

Liviu-Ioan Muresan

Verificat

@liviu-ioan-muresan

Bistritawww.ioanbistriteanul.ro/

„Mai presus de sine”

Nascut in localitatea Dej, in anul 1973. Volum de versuri "Ghid de citire" ed. Răsunetul, Bistrița-2003. Volum colectiv "Nuanțe" ed. Karuna, Bistrița-2010, (alături de Ionela Luca și Maria Tudor). Antologie "Lira în patru puncte cardinale"- 40 de autori. Editat de cenaclul virtual "Cartea tinerilor scriitori"- 2010 Ed. Povimed. Volum "Poeme…

🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ

0

Aprecieri

1.412

Vizite

Cronologie

Liviu-Ioan Muresan·21 feb. 2014

mulțumesc pentru recomandare.

Pe textul:

„Adevăruri în format A5, în cod portocaliu, în(că) versete " de Ottilia Ardeleanu

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·18 feb. 2014

ca idee, dar trebuie revenit pe text. Se citește greoi pe unele pasage și are mult balast. Așa că impactul are de suferit.

Pe textul:

„meditațiile lui leverkhun (I)" de Cătălin Al DOAMNEI

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·14 feb. 2014

pentru că e un poem reușit:
"rugăciunea ajută când
te reîntorci în tine
și suferi"
restul e umplutură. Și fără "doar" în prima strofă. Fără "să-i strig numele". Acord o stea de evidnțiere nu pentru încurajare, ci pentru maturitatea scrierii, pentru nivelul pe care îl receptez în creștere.

Pe textul:

„numele morții, ana" de Teodor Dume

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·13 feb. 2014

chiar ăsta e fumul. Pentru că viața e fumul, aici se simte trecerea, nostalgia, dorința și neputința. Pluritatea eu-lui e bine structurată aici, în cuvinte puține ce trimit la recitire și meditație. Așa este, fiecărui Eu îi lipsește ceva. De aici căutarea și neputința. Remarc metoda expunerii, pe atît concentrată pe cît de lejeră cititorului înțelept. Și zic înțelept referindu-mă la căutătorul de sensuri. Pentru că aici nu e hermeneutică, ci mai degrabă deschidere spre nuanțe. Lehamitea primului vers, m-am lăsat de toate cele ce-mi incitau spiritul, întrebările filosofice (cred că așa se citesc), dar duse în aceeași zeflemea intenționat indusă, potențează textul și îl apropie de meditatorul cititor. Iar în final fumul, pe care l-am dori comprehensibil. Dovadă că nu e, reacția cititorului așteptînd.

Pe textul:

„de alcool de chivernisit de scris" de Vasile Munteanu

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·9 feb. 2014

curgerea poemului, adîncimea ce nu e căutată, doar transmisibilă. Nu-mi place titlul, prea lung și explicit. Pentru că așteptăm de la poem explicitarea. În ultima strofă aș tăia drastic. Fără poate, ci un imperativ acolo.
E un poem reușit per ansamblu.

Pe textul:

„deasupra tuturor lucrurilor există un timp, parte din mine" de Teodor Dume

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·9 feb. 2014

Așteptam un poem marca Djamal.
"ascultând cântecul/rănii mele" care, cred eu, se înalță, nu se înălța. Doar că e un poem sensibil, așteptat, merită evidențierea.

Pe textul:

„sura rănii" de Djamal Mahmoud

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·1 feb. 2014

și recuperarea trecutului de asemenea. Textul e incitant și povestirea, cu farmec, te transpune ușor în vremurile trecute. Poate pentru cei prea tineri nu are mare rezonanță. Însă pentru cei care își amintesc vremurile e de efect. Fiecare epocă istorică are tare de pus în lumină și are nostalgii de povestit. Cei care o fac sînt cu siguranță privilegiați. Mai ales cînd o fac atît de profund.

Pe textul:

„Glorioșii ani ai ratării" de Aurel Sibiceanu

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·31 ian. 2014

că v-ați stabilit propriile criterii de evaluare. E bine că ați făcut-o riguros și științific. Nu sînt cu toate de acord, adică, personal, aș nota mai consistent prozodia. Dar asta nu contează cît timp toate textele se evaluează după același criteriu. Împortant e că nu se merge "după ureche". Pentru aceasta vreau să remarc efortul de a insista asupra calității. Și de a trage de mînecă pe cel care, întîmplător, poate fi cooptat într-un juriu.

Pe textul:

„Epigrama... luată la bani mărunți" de Rodean Stefan-Cornel

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·31 ian. 2014

văd comentariul. Și mă bucur să-l văd. Pentru că îmi amintesc momentul scrierii.

Pe textul:

„la colț de păianjen" de Liviu-Ioan Muresan

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·30 ian. 2014

mulțumesc pentru prezentare. Faină introducerea.

Pe textul:

„Adevăruri în format A5, în cod portocaliu, în(că) versete " de Ottilia Ardeleanu

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·26 ian. 2014

imaginea creată, scenariul. Cred că ar trebui să reveniți pe text. Unele pasaje sînt exagerate, folosiți abuziv figurile de stil. Adică ar trebui aerisită. Exemplific cu versurile "targa înainta greu pe culoarele spitalului/ ca Iisus pe Dealul Golgota".

Pe textul:

„Elegia celor 23 de nevroze (N2)" de Nae Catalin Florian

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·26 ian. 2014

mai degrabă o scenetă în care autorul dorește să insereze chestii obscure, chiar oculte. Și pentru că nu cunosc personajul cu atît am rămas mai contrariat de verosimil. Însă modul în care expuneți aici e minunat. Se citește cu interes, cu creșterea interesului pe măsura citirii și are chiar un punct culminant. Cu toate că mai așteptept altele de genul. Abia aștept răspunsul la o întrebare atît de normală autorului și atît de stîrnitoare pentru cititor. Un text ce merită analizat în detaliu.

Pe textul:

„Glorioșii ani ai ratării" de Aurel Sibiceanu

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·22 ian. 2014

doream să remarc poeticul silișteanului. Aici e o nouă dovadă a lejerității de exprimare. Silișteanu nu e cool, nu e erudit, nu jonglează cuvinte. El scrie cum s-ar fi născut cu simțul poeticului. Și asta e autenticitate. Mie îmi place. Doar că la sfîrșitul poemului aș dori paseri, nu păsări, aș dori ș-uri pe unde lipsesc. Pentru că e un poem de evidențiere completă. Silișteanu e plecat, dar sper să revină pentru o cizelare, pe alocuri, și pentru evidențiere.

Pe textul:

„offf nu e drept să pleci fără să stii încotro" de florian stoian -silișteanu

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·20 ian. 2014

este de fapt anima, este figura la care bărbatul se raportează în momentele de sinceritate. Și aici ai surprins bine normalitatea. "Ana are mere" este substantivul comun la care se raportează, nostalgic, sensibilitățile masculine actuale. Îmi place în primul rînd construcția, inițial prima parte pare ușurică, apoi constați cum se leagă și are sens. Frumos.

Pe textul:

„Ana are mere" de Gabriel Nicolae Mihăilă

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·19 ian. 2014

ați văzut aici prospețime imagistică mă bucur foarte mult. E poate un experiment, nu știu dacă merită să mai scriu în această notă. Însă nu știi de unde sare iepurele :)
Mulțumesc.

Pe textul:

„păienjeniș" de Liviu-Ioan Muresan

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·18 ian. 2014

trebuie puțin cizelat. Aș pune titlul "trupul de lut". Aș zice "loviturilor vieții". Cred că ai înțeles ideea. Poate fi un poem deosebit.

Pe textul:

„Trupul..." de Marius Iulian Zinca

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·15 ian. 2014

"intră sub piele/aproape tactil/convoi de furnici", cu mențiunea că aș renunța la "aproape" sau chiar la întegul vers, de asemenea "plasturele umed al umbrei", "lumea se rotește deja în jurul meu/ca o piatră de moară" (fără deja), dar, mai ales starea creată prin ultimele două strofe. Pentru că un umor amar acolo cu așteptarea frunzei ca mesaj, dar și o frumusețe stilistică a martorului împăcării apelor. Poemul abundă în figuri de stil bine stilizate și adaptate limbajului modern.

Pe textul:

„Ușor,atât de ușor" de Vasile Mihalache

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·12 ian. 2014

un poem bine lucrat, nimic în plus. Îmi place că strofele următoare încep cu aceleași cuvinte, pentru că aici e de efect. Adică tocmai cînd te-ai îndepărta de ideea inițială ești repoziționat cu finețe. Și te regăsești în titlul bine alea. Figurile de stil sînt bine plasate și nu deranjează pentru că sînt alese cu gust. Poezia reușește să emoționeze și asta e cel mai important.

Pe textul:

„cineva a uitat culorile pe sârmă " de Ottilia Ardeleanu

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·11 ian. 2014

a se vedea "cred" :)

Pe textul:

„ce este simțirea dacă nu te stăpânește până la adevăr" de Ottilia Ardeleanu

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·11 ian. 2014

e mai bine. Aș tăia și "privește".
și cred că e nu fugii, nu nu fugi.

Pe textul:

„ce este simțirea dacă nu te stăpânește până la adevăr" de Ottilia Ardeleanu

0 suflu