Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Proză

Feromoni

2 min lectură·
Mediu
Dacă ai un nume comun, de exemplu Ion Ion, sau alt nume de rahat, nu-ți poți acuza părinții. Pentru că și ei au primit un nume comun, de rahat, iar numele se prelinge prin vene. Numele de familie a fost stabilit destul de recent în arealul limbii române. De aceea provine de la meseria făptuitorului de copii, de la numele de fată al mamei sau, pur și simplu, prin adăugarea sufixului \"escu\" la numele de botez. Pentru că am un nume de rahat, adică ușor de șters cu buretele și aruncat la WC, nu am un real succes în societate. Mi-a trecut prin cap să-mi iau pseudonim, unul de răsunet, cu K, W, X, și alte asemenea litere rare. Abia atunci academia va arunca priviri oacheșe spre textele mele. Cu speranța că în spatele numelui se ascunde averea. Asta îi povesteam prietenului și el mă bătea pe umăr. Devenea agasant. Comanda instinctiv o bere și o sută de vodcă. Deveneam agasant. - Ești un dobitoc, mi-a zis. Pe mine mă cheamă Dan Barbu, auzi? Dan Barbu! E vreun nume mai comun decît ăsta? Dacă eram Barbilian sau Dan și altcumva era ok. Și de ce te oftici cînd deții trei nume, cu tot cu cel de familie? - Pentru că nu mă simt dobitoc o să te trimit la origini, să percepi forța numelui și distincția persoanei care îl poartă. Era un zeu Ra, numele Ra e atît de cunoscut încît se uzează prin rebusuri, integrame, are chei de descoperire. Dan Barbu e o tîmpenie, mai bine ți-ai schimba numele. Abia s-a deschis ușa, un curent rece, îmbietor, ne-a atras privirile. Femeia îmbrăcată sumar, ținînd într-adins partea stîngă a fustei despicate deasupra genunchiului zîmbea. Am zîmbit și noi, i-am făcut semn să ia loc. S-a prezentat: - Ioana Matei. Și numele acela comun, numele acela, ascundea potențe și feromoni. - Dan, Dan Barbu a zis și au plecat împreună.
054460
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Proză
Cuvinte
319
Citire
2 min
Actualizat

Cum sa citezi

Liviu-Ioan Muresan. “Feromoni.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-ioan-muresan/proza/13987820/feromoni

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@vasile-munteanuVM
Vasile Munteanu

la finalul lecturii, am avut o stare ușor contradictorie; pe de o parte, la nivel ideatic, mi s-a părut destul de sărăcăcios (în sensul că, de exemplu, autori români de antropologie - și nu numai - au afirmat răspicat că în portretistică porecla este mai relevantă decât numele); pe de altă parte, am simțit că este vorba despre altceva; despre un text declarativ: al unei afinități, al unor valori (artistice); este un text-efuziune, un anume tip de sinceritate.

în altă ordine a ideilor, mi-a mai plăcut că (dacă la baza textului stă ceea ce eu cred că a stat), spre deosebire de alți colegi de site, ați ales să vă exprimați punctul de vedere într-o manieră pur estetică (dovedind spre deosebire de ceilalți) educație, rafinament, elevare; lucru pentru care vă felicit în mod deosebit.


un cititor,
Vasile Munteanu
0
@stelaS
stela
...pentru că îmi place să-ți spun așa, doar știi că nu numele face omul ci invers.:)
Citindu-ți textul m-am observat zâmbind, datorită ironiei subtile sau poate datorită personajului tău supărat și plin de obidă care-l face totodată hazliu.:)
0
@alina-mihai-0037896AM
Alina Mihai
am citit un text cu două niveluri de receptare.
personajul face parte din acea categorie de oameni care nu coboară niciodată în sine. deprins să dea vina pe aparențe, decide că de aia e el un nimeni în viață, fiindcă are un nume banal care nu atrage nimănui atenția.
autorul își transmite mesajul în cel mai original chip, atunci când, deși vehiculează o mulțime de nume, \"uită\" să ne spună chiar numele personajului. faptul că nu haina (numele) face pe om devine, la sfârșit, evident.
nu ai șanse reale de reușită decât fiind tu însuți, ne spune autorul.

la palierul următor, lucrurile se complică. \"Barbilian\" ne ridică sprânceana și ne apropiem de adevăratul mesaj al acestor rânduri - o critică severă la adresa superficialității din lumea literelor din toate timpurile.


foarte bun textul, bine ticluit mesajul, frumos strecurat printre rânduri.
0
@ottilia-ardeleanuOA
Ottilia Ardeleanu
pilduitor!
pe lângă toate trimiterile, subtilitățile, planurile de idei etc., vreau să accentuez acest plan care mi se pare esențial: „Pentru că nu mă simt dobitoc o să te trimit la origini, să percepi forța numelui și distincția persoanei care îl poartă.”; „Și numele acela comun, numele acela, ascundea potențe și feromoni.”! celelalte planuri decurg din acesta și sunt interpretabile funcție de principii, de verticalitate.
aici nu este de comentat, aici este de gândit!
Condei mânuit estetic, artistic, tenace. te reprezintă, Liviu-Ioan Mureșan!
Felicitări!

:) nu cred că, dacă am de 2 ori timpul în numele meu, asta îmi conferă longevitate!

Ottilia Ardeleanu

0
@liviu-ioan-muresanLM
Liviu-Ioan Muresan
textul a pornit de la o discuție pe care am avut-o de ceva vreme cu un scriitor bistrițean. Era vorba despre faptul că mulți autori își aleg un pseudonim nemulțumiți de propriul nume. Alții, mai norocoși, chiar au un nume cu rezonanță. Personal sînt de părere că numele se impune prin valoare, oricare ar fi acesta. Dar e posibil ca un nume exotic să atragă cititorul. Bineînțeles că m-am gîndit și la misterioasa lume a net-ului. De aici a ieșit acest textuleț fără pretenții.
Vă mulțumesc de trecere și cuvinte.
0