cum să îngrijești poezia

„evrika” la miezul nopții! Lectura aduce și inspirație, se vede sus... de tot!

„să arunce fărîmituri cînd treci” - dacă-i vorba de cititori... treci devine trec!

Îmi place când poezia cântă, chiar și-atunci când scapă ori stoarce câte-o lacrimă. Spor, sănătate, succes!

trecerea și cuvintele a trei corifei ai agoniei. Mulțumesc Victor, așteptam o postare nouă. Văd că azi ai decis.

Și eu căutam poezia aici, dar n-am găsit nici măcar o urmă de lacrimă. :) Glumesc, desigur. Încercați o abordare originală a intenției de a surprinde „facerea poeziei”, dar nu mi se pare că v-a reușit. Parcă n-ați ști că postmodernismul „fuse și se duse”! :)

sînteți prima persoană care îmi etichetează poezia. Vă mulțumesc. Eu chiar nu mă pricep la aceste curente literare, dacă nu îmi explică cineva nu știu dacă o poezie e modernistă sau postmodernistă. Pe celelalte le denumesc clasice, indiferent de curent. Sînt mai grosier, în toate domeniile. Știu una și bună, îmi place sau nu. Și muzică și film, etc. Rar rețin numele actorilor, denumirile filemlor, sînt genul de persoană pe care dacă o întrebi ”ai citit/văzut/ascultat/ x?” să zică nu. Iar cînd îl pui în fața ”operei” să-ți spună că a fumat-o de multe ori. Așa că nu mă interesează dacă a murit sau nu vreun curent. Să-i fie țărîna încărcată de cadavre. Eu vreau să știu dacă v-a plăcut sau nu, că oricum nu mă apuc să o prelucrez :)

Domnule Mureșan, de fapt, textul are muzicalitate, lucru mai rar întâlnit de mine în ceea ce scrieți, textele dumneavoastră fiind mai mult bazate pe epic. Nu e chiar postmodernism în ceea ce scrieți, era doar o glumă. Până la urmă, nici mie, chiar dacă sunt profesor, nu-mi plac aceste încadrări, contează dacă un text îl simțim sau nu ca pe o poezie. Și textul acesta e poetic. Dacă ar fi să îi reproșez ceva ar fi aceea că prea mult a fost personificată poezia (nici eu nu fac excepție!). Oricum, mi-a plăcut umorul, mai ales în versul „”stai acolo plăpîndo, lasă ispitele cititorilor”.