Poezie
Mirosul
1 min lectură·
Mediu
Nu e de șobolan
e chiar șobolanul
respiră
mirosul mai degrabă palpabil
și nu dinții mei nespălați
ci șobolanul din piept
ascuns adînc printre coaste.
De unde a ieșit îngerul
a rămas căldicel și adînc
șobolanul e oportunist
nu-l condamn
pentru el supraviețuirea
e supraviețuirea mea.
Simbioza e sensul vieții
ființele chiar diferite
îmi dau oarecare liniște
cuibărite
în piept.
023.975
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Liviu-Ioan Muresan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 60
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Liviu-Ioan Muresan. “Mirosul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-ioan-muresan/poezie/14119244/mirosulComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
cu știrea respectivă. Dar dacă se suprapune, e o oportunitate pentru poem :) Da, ironia e voită, poate comparația e mai puțin reușită. E un protest, desigur.
Vă mulțumesc pentru trecere și aplicare pe text.
Vă mulțumesc pentru trecere și aplicare pe text.
0

Este o revoltă interioară aici, spusă cu oarecare blândețe (de o ironie fină) pentru că, până la urmă ce e de făcut decât să acceptăm se pare-, în condițiile actuale, conviețuirea cu aceste viețuitoare, până la aceea de a ne năpădi, de pierde controlul asupra vieții noastre și a-i lăsa să ne locuiască în voie.
Un protest la adresa nepăsării, un strigăt tăcut, neauzit!
Simbioza e sensul vieții! Dar nu oricare!
Remarc puterea strigătului!