Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@liviu-ioan-muresanLM
Liviu-Ioan Muresan
@liviu-ioan-muresan
Poezie

Orbilor!

1 min lectură·
Mediu
Mi s-a limpezit privirea iar dioptriile
par glume nesărate scrise de epigramiști pentru un concurs
banal cu tematică
te văd bine și te înțeleg (nu credeam că lipsa vederii e dramatică)
bastonul alb nu e relicvă îl port zilnic
să mă distrez pe seama credulilor
conduc o dacie veche și ambalez uneori
ce motor!
ce motor?
aseară de ce aseară?
zilnic de ce zilnic?
fără reper temporar
văd bine de cîteva vorbe și cîteva vieți
și toate sînt glume nesărate scrise de epigramiști puși la colț
la o masă cu trofee din care sîngele curge neînchegat
asemeni glumelor neinspirate
ale orbilor cu baston alb fără simțul tactil
v-am păcălit iată ce ușor sînt de păcălit oamenii normali
care din simțul banal al măsurii
măsoară urme de jertfe pliate pe neputințe
orbilor!
nu sînteți orbi
ci unelte ale unei minți care deslușește
dimensiuni peste dimensiunile noastre
044
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
145
Citire
1 min
Versuri
24
Actualizat

Cum sa citezi

Liviu-Ioan Muresan. “Orbilor!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-ioan-muresan/poezie/14115125/orbilor

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRR
razvan rachieriu
Poezia are elemente contradictorii, care se bat cap în cap într-un non-sens ușor de perceput (’’orbilor! nu sunteți orbi’’), sau faci afirmații lipsite de adevăr.
’’Oamenii normali’’ nu ’’sunt ușor de păcălit’’ (așa cum crezi tu), căci normalitatea lor demistifică minciuna, spulberă iluziile și simulacrele, doar oamenii anormali sunt vulnerabili la înșelăciuni.
0
@liviu-ioan-muresanLM
Liviu-Ioan Muresan
Nu e vorba de teluric și aerian aici. Pornești de la realitate proprie, o realitate abstractă.
0
@cristina-monica-moldoveanuCM
Cristina-Monica Moldoveanu
O frumoasă declarație de luciditate și încadrare în sistemul universal al realității vizibile sau invizibile. Mi se pare clară trezirea la realitate prin nuanțarea sensului și nonsensului ”logic” al logosului (cuvintelor, discursului). În final, orice e posibil, simțurile omului sînt înșelătoare, iar divinitatea sau mai marele sau ceea ce nu poate fi atins, imaginat, măsurat, ne copleșește. Concluzia e că omul nu e ”măsura tuturor lucrurilor”. Poezie de tip protest, mai puțin lirism, mai mult dramatism.
0
@liviu-ioan-muresanLM
Liviu-Ioan Muresan
Mulțumesc. Mă bucur dacă se înțelege. Chiar și nuanțat.
0