Poezie
telefonul
1 min lectură·
Mediu
un telefon în iarbă
cîntă o melodie aleasă cu grijă
de proprietarul său
melodia îl definește ți-l imaginezi stînd pe marginea apei
cu undița în stînga iar în dreapta cu un roman vechi
ridici telefonul răspunzi
o voce de femeie arțăgoasă îți reproșează întîrzierea
te scuzi cum că nu ai fi tu ci un altul
care a găsit un telefon cîntînd precum un greier
ea nu se lasă dusă cu vorba
și cuvintele curg cascadă pentru urechile
obișnuite doar cu tăcerea
așezi telefonul unde l-ai găsit
fără să-l întrerupi
te îndepărtezi și vocea
precum un cîntec de greier
tot mai departe
023.071
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Liviu-Ioan Muresan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 101
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Liviu-Ioan Muresan. “telefonul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-ioan-muresan/poezie/14004435/telefonulComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LMcă v-a făcut să zîmbiți :) Mulțumesc pentru apreciere.
0
"o melodie aleasă cu grijă
de proprietarul său
melodia îl definește" pentru că, independent de context, m-a făcut să zâmbesc.
raportat la atmosfera aleasă, e chiar simpatic sunetul de "greier", se simte de la o poștă dorința de libertate, de "scăpare" în natură, de eliberare de stresul cotidian.
m-a amuzat și corespondentul "cascadei".
da, îmi plac mult ultimele tale texte.
felicitări!