cenaclu

pe care mi-l dau adesea mie:prea multe scame, conjuncții...

reformulat:

intrau în sală ca liliecii într-o peșteră întunericul îi atrăgea
simțeau mișcarea puteau desluși ființele
îi atrăgeau poetele
ele atrăgeau poeții
cenaclul începea într-un zumzet și freamăt ca de aripi
pentru că toți aveau cărțile umede și răsfoite
doreau să zboare nu-și recunoșteau autorii

în fiecare lună se adunau cu lumina stinsă doar o licărire
cît o bucățică de stea sau cît un satelit îndepărtat
activa ochii lor de pisică

vorbeau pînă spre noapte vorbeau pînă se aprindeau luminile
numai murdăriile lăsate în urmă și sensibilitatea femeii de serviciu
demascau prezența subtilă a literelor

o părere de nonpoet:))

e o variantă mai șlefuită dpdv a tehnicii literare. Mi se pare mai puțin interpretabilă așa. Mă refer la oralitatea poeziei. Oricum, mă voi mai gîndi la text. Poate o să fie nițel scuturat.

îmi place mult comparația, îmi place atmosfera creată aici, se simte mulțimea, atracția, neliniștea, nerăbdarea, murmurul, plăcerea, trăirile, \"licăririle\", discuțiile...
iată câtă forfotă și... \"demascarea\" literelor.

un adevărat \"cenaclu\"!

Ottilia Ardeleanu

O reacție ce transmite buna înțelegere. Mulțumesc de semn.
LIM.