Poezie

evoluția

1 min lectură·26 martie 2010

Mediu

am scrijelit cu piatra asemenea omului preistoric

(omul preistoric avea pietre pentru toate necesitățile)

am scrijelit rîuri pe brațe și pe picioare

de-a lungul venelor am sculptat porturi

le-am dus spre desăvîrșire

șlefuirea o făceam pe etape

cum descoperirea pietrelor cu diferite întrebuințări

mă numeau unii ludens știam să dansez pe tăciuni

băteam pietrele pe la porți arhaice

deschideam ochii morților și viilor

își ridicau corturi și case de piatră

nu erau unde radio să-mi interfereze gîndirea

pășeam pe mușchi și petale de trandafiri

într-o zi m-au scos din cetate

cineva a desprins sabia din rocă

lucea tăia și ardea în soare

cineva a ucis viii

cineva a dezgropat morții

ziceau că ciuma e vietate nu molimă

că poate fi ucisă cu sînge de reptile moarte de mult

găseau reptile ridicau cetăți

le închinau genunchii zdrobiți pentru a nu le cădea capetele

am aruncat atunci pietrele

am deschis cartea și am citit

cuvintele se legau cum desenele pe stîncile peșterilor

am descrețit fruntea

și fruntea mea a crescut.

003.132

Liviu-Ioan Muresan. “evoluția.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-ioan-muresan/poezie/13934650/evolutia

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.