Jurnal
avort
1 min lectură·
Mediu
e prima noapte fără el
fătul zdrobit
privirea ta întorsă împotriva vieții.
inima îi bătea mai repede decît inima ta
asta te-a derutat
așteptai respirația
și s-a oprit
hotărîrea ta mamă e lege
pentru prunc.
respiră acum
drumul e lung
ca o autostradă!
respiră semne de circulație pînă la moarte
acolo e pruncul călcat
de roțile viselor
și țipătul amputat.
0125.387
0

\"inima îi bătea mai repede decît inima ta
asta te-a derutat\"
\"hotărîrea ta mamă e lege\"
\"acolo e pruncul călcat de roțile viselor
și țipătul amputat.\"
versuri în care durerea conștientizării acestui teribil trup al renunțării se dezleagă în fața poetului.
poem-șoc pe alocuri. POate ar tebui prelucrat sentimentul de aici. Nu sunt sadic, dar școala de teatru stanislavskiană, ale cărei metode le experimentez cum pot, mizează tocmai pe dezvoltarea acestui tip de emoție. Spun asta pentru că textul e o personală. Înțeleg că e greu, repet, nu sunt sadic, dar eliberarea totală a acestei stări printr-un act de catharsis pur e de exploatat. Atenție însă, în astfel de situații important e să știi când să te oprești.
Raul C.