Nemuritoare vise, de cântec pline,
Noapte de noapte cât le-am făurit!
Dar temător le-am zăvorit în mine...
Acum blestem că n-am știut să ți le zic!
Oh, cât mi s-a făcut inima de grea
Când
1. DRAGOSTE ȘI FACTURI
S-a-ndrăgostit de-a ei făptură,
Precum cântau vechi trubaduri,
Dar ea era de-așa factură,
Că l-a lăsat doar cu facturi!
2. BOLI CARE SE TRANSMIT
Din generații,-am
1. SOLIDARITATE
Slăbită de-o dietă-amară,
Ea primi dulceață-n dar -
Un gest frumos și solidar,
Ce o făcu solidă iară!
2. I-A PIERIT POFTA
I-a spus că singură se simte
Și la cină-a dat o
1. CHIRIE LA ORAȘ
După chirii căta-n neștire,
Ba și trecea prin cimitire,
Și-un gând amar întruna-l sapă:
"În Cluj n-am bani nici de o groapă!"
2. UNUI FOST OM DE STAT
O-ntreagă
I.
NATO crește apărarea,
Crește paza și dotarea,
Și noi creștem peste noapte
Coada de la pașapoarte!
II.
Forțe de descurajare
Trebuie în orice nație,
Unii-au arme nucleare,
Noi explozii de
1. PERFORMANȚĂ INCONTESTABILĂ
Concursul EA l-a câştigat,
Performanța nu se neagă!
Poate-oricine să dea şpagă,
Dar numai ea o dă-n... şpagat.
2. UNUIA CU MULTE IDEI
Cu aer
1. NE VEDEM LA RESTANȚE!
Examenul ce-avea să vină,
Să-l treacă nu putea să spere,
Căci cartea nu-i era străină,
Dar o știa doar din vedere!
2. UNUI ZIDAR MESERIAȘ
A dat concurs pentru
UNOR JURNALIŞTI CARE CAUTĂ AUDIENȚĂ
1.
Istoric, lumea-aşa se-mparte:
Sunt cei ce n-ar vrea s-o repete
Și cei ce vând deja bilete:
"Război mondial: A treia parte!"
2.
În vremurile
1. LUCRUL DRAGOSTEI
Pe când era s-abandoneze,
Ea a găsit tot ce spera:
Un bărbat ce-o să-i lucreze.
Și-ntr-adevăr, o cam lucra!
2. OPTICA IUBIRII
El îi da priviri și șoapte,
Și ea râdea,
Atâta dor, atâta dor,
Mă macină seară de seară.
Le retrăiesc și mă-nfioară
A noastre clipe de amor.
Iubirea noastră ca de ceară,
S-a topit așa ușor!
Atâta dor, atâta dor,
Mă macină seară de
Catargul meu nu se ridică,
Oricât de mult depun efort.
Oh, pasagere, cât mă strigă!
Dar barca mea rămâne-n port...
Oblojită scândurică!
Degeaba-mi suflă vântu-n velă,
Catargul meu nu se
De mii de ani se știe încă
Un lucru cert, rămas pe veci,
Cum că la orice loc muncă
E important și să o freci.
Că vii pe jos sau c-un metrou,
În zgârie-nori sau într-un beci,
Când începi ziua
Cine să le mai asculte
Câte frunze cad din ram,
Prin grădini sau pe maidan,
În șiroaie convolute?
Toamna gheara își ascute
Și-crengile lovesc în geam.
Cine să le mai asculte?
Câte frunze cad
"Liviu, tu ești psiholog..." - întotdeauna ajung să regret conversațiile care încep cu propoziția aceasta, pentru că fie urmează să mă enervez cumplit, fie să fiu tare dezamăgit de modul în cei
La masa cărților de joc,
E rândul meu să-mi vină cartea
Și-mi tot spun stihuri cu noroc
Că-n stânga mea joacă și Moartea.
- Cântați cocoși, scuipați cu foc,
De nouă zi și-mi țineți partea -
În dansul pletelor roșcate
Se stinge dorul viforât,
De parc'-o ploaie de mușcate
Pe ochii mei s-a pogorât.
Se-nmoaie venele-mi 'cleștate
Și-adorm pe mal numaidecât
În dansul pletelor
În gând, în piept, amor amar -
Tot ce-am urzit s-a desfirat,
Ca un distih însingurat,
Ca niște leșuri în viermar.
Cu sete ți-am cerșit pahar,
Dar bând sărutul tău sărat,
În gând, în piept,
La crucea albă de pe deal
Ochiul roșit se tot sucește,
Căci pe trunchiu-i ireal,
Niciun-însemn nu se ivește.
Și-anii trec, dar, val de val,
Niciun drumeț nu se oprește
La crucea albă de pe
Se-aude toaca de trei ori -
Mi-a spus bunica mai demult -
Atuncea când va fi să mori,
Și ceas de ceas o tot ascult.
La geam văd oameni zâmbitori,
Copii ce nu le pasă când
Se-aude toaca de
Așa trec anii vieții mele
Precum cad frunzele-n grădină -
Rând pe rând din rămurele
Se cobor într-o cortină;
Sub umbra lor, negre perdele,
Se sting memorii-nsemnate.
Așa trec anii vieții
Dragostea completă
nu se mai găsește,
se vinde doar pe bucăți,
pe Tinder.
Și întotdeauna mai lipsește o piesă...
- Bună.
- Bună.
- Asta văd că lipsește și la tine.
- Dar am cealaltă, nu
Mă-nvelește cu pământ
Gândul pe care l-ai rostit,
De parcă-n furia unui vânt
Un munte-ntreg s-a prăbușit.
Îmi intră praful în vesmânt -
Deliru-n care am trăit
Mă-nvelește cu
LC